SA URASTI PACATUL! SI SOCIALISMUL...

M-am trezit intr.una din aceste zile cu dor de a auzi susurul unei ape curgatoare printre pietrele unei vai... Chiar si un paraias neinsemnat...

Am incercat deja in nenumarate randuri sa descriu amintirea ce o am atunci cand imi inchipui sunetul creat de doua molecule de hidrogen ce s-au lipit de una de oxigen si s-au altaurat in dansul infinit dus cu miliardele de molecule gemene... Am incercat si reincercat... Am scris... Am sters... Am scris... Am sters din nou... Nu imi iese...

Senzatia aceea, ce am avut-o intr.o noapte petrecuta in camera unui motel din Petrosani, o camera a carui geam avea vedere catre un micut afluent al Jiului, cand am adormit pe sunetele jucause ale valurilor facute de unduirea peste pietre, nu o pot descrie nicidecum...

Doua lucruri stiu insa... Am dormit ca un prunc... Poate ca am avut nevoie... A trebuit sa fie asa... Dimineata din telefon vocea trasformata digital a mamei mele imi spunea, trezindu-ma din somn cu brutalitate, ca bunicul nu mai este... Si el a fost primul care a plecat dintre cei pe care i-am avut in preajma clipa de clipa, inca de cand am venit pe lumea aceasta...

Insa gandurile mele zburda nestenit si ma duc dintr-un loc in altul... Nu stiu cum se fac legaturile... Uneori descopar legatura dintre un subiect si altul dupa ceva vreme... Asa este cazuil si acum... Stiu ca adesea incursiunile mele paranoide va amuza sau va excita imaginatia... De aceea am decis ca sa dau din nou frau liber imaginatiei... Asa am ajuns ca de la susurul unei ape curgatoare sa imi amintesc de bunicul meu... Apoi de personaje ce ar fi trebuit sa imi fie aproape in viata dar imrejurarile au dus la exact situatia opusa... Asa am ajuns intr-un final sa ma intreb daca nu cumva exista si alte legaturi intre mine si tatal meu natural in afara de acelea de sange...

Daca mai tineti minte, prin luna ianuarie februarie a anului trecut am descoperit un articol in care se vorbea despre "tratamentul" aplicat de catre membrii fostei Securitati si urmasii lor acelora care au participat la revolutia din decembrie 1989 pentru motivele corecte: impiedicarea accesului la o cariera, la formarea unei familii, ingreunarea vietii cotidiene sub toate aspectele si formele posibile, folosirea ca subiecte de antrenat noile cadre si lista poate continua...

Nu mi-am cunoscut foarte bine tatal biologic, si, ca sa fiu sincer, nici nu am simtit nevoia ca sa fac ceva in acest sens... Insa am facut de cateva opri comparatia intre cele ce i s-au intamplat si lui si cele ce mi se intampla mie... Izbitor de asemanatoare...

Divortat de doua ori, cu cariera militara distrusa, devenit prieten bun Bachus, tatal meu, urmas al unei familii nobile, cu nume de rezonanta in istoria Romaniei, Cerchez, cel care a contribuit genetic la infaptuirea mea fizica se afla astazi in situatia de a nu lasa in urma sa nimic in afara celor doi copii pe care ii are cu doua femei diferite...

Celor care au prins era Romaniei socialiste, stiu ce aversiune aveau comunistii fata de originile pe care ei le numeau "nesanatoase"... Si eu clar am avut astfel de origini... Cu un strabunic cetatean american, cu bunicul din partea mamei provenind dintr-o familie de "chiaburi", cu un tata ce era urmasul colonelului Cerchez, erou al Razboiului de Independenta, cred ca pentru comunistii, si socialistii de azi, trebuie ca sunt definitia originii nesanatoase...

Scriind randurile de mai sus, mi-am amintit ca celalalt strabunic din partea mamei, "chiaburul", s-a spanzurat in soprul din spatele casei dupa ce comunistii i-au luat tot ceea ce muncise o viata... In plus, imi vin in minte si alte idei... Precum ar fi aceia ca am putea de exemplu sa ii detectam relativ usor pe aceia care, ascunsi sub perdeaua democratiei si a liberei initiative, au o viata dubla si un caracter duplicitar...

De exemplu, intre revolutionari, infiltratii ar putea fi aceia care nu se zbat pentru supravietuire ci traiesc cu lejeritate. Acestia nu sunt neaparat bogati dar sunt feriti de "crize", carierele le merg ca si unse, isi pot intretine familia si o pot tine ferita de lipsuri si necazuri cu o mult mai mare ususrinta fata de zbaterea generala a omului de rand, chiar si atunci cand ei pretind ca ar fi oameni de rand...

Sa nu va lasati inselati... Socialistii din toata lumea au legaturi intre ei... Altfel nu ar fi indraznit Iliescu sa spuna ca exista un plan pentru revigorarea socialismului in lume... Printr-o extrapolare paranoica, asta inseamna ca eu sunt in perticol chiar si aici, mai ales aici, pe insula de pe care dictatorul socialist Franco a pornit razboiul civil din Spania...

Am intalnit si aici mentalitati asemanatoare cu acelea ce le au si parintii nostrii care si-au petrecut mai toata viata sub dictatura... Nu la multe persoane... Doar una imi vine in minte acum de fapt... Dar stiu un lucru: socialistilor le este draga "la revolucion"! Si pentru ei asta inseamna metode subversive; dezinformare, minciuna, propaganda...

Doar ajunsi la adevarata putere ce si-o doresc, aceea unde nu mai au rival, isi scot masca de pe fata si devin ceea ce sunt: niste criminali mediocrii... Caci socialismul va face mereu victime. Si cu siguranta socialismul nu este un sistem echitabil decat pentru cei care dau ordine. Si aceia sunt, iarasi cu certitudine o spun, cu mult mai putin decat aceia ce trag sforile in capitalism...

Nu este deloc crestineste sa spui ca urasti... Trebuie sa iti iubesti aproapele ca pe tine insuti... Sa urasti pacatul dar sa iubesti pe pacatos... Eu? Urasc socialismul. In orice forma de agregare mi-ar fi prezentat: anarhism, socialism stiintific, parfumat cu liberalism, nu conteaza... Unde s-a infiltrat socialismul si promotorul sau principal, activitul de partid, o lepra ce acum poate ca are scoala, dar tot doar de legile stomacului si libidoului asculta, niciodata nu poate fi bine!

V-am avertizat de o mie de ori! Deschideti bine ochii! Dati-le replica!!! Ei au tupeu... Voi sa aveti si mai mult!!! Ingropati-i in cuvinte de ocara. Spuneti-le in fata ca sunt cele mai josnice lichele! Familia mea stie pe pielea ei ce inseamna socialismul. De aceea intre mine si ei nu va fi pace. Niciodata. Am zis!