PREDICA DE DUMINICA

Oamenii fug de Dumnezeu, si incearca sa inlocuiasca lipsa prezentei Lui in viata lor cu tot soiul de surogate... In dimineata aceasta, ma priveam in fata oglinzii in baie, incercand sa ma trezesc... Si brusc m-a napadit un gand ce m-a intristat..

Durerea se strange pe capul oamenilor de cand se tot indeparteaza de Dumnezeu, si tot mai multi se lasa amagiti de un surogat, o copie malformata si palida a ideii de crestinism... Ideea se numeste SOCIALISM...

Nu inteleg in ruptul capului... Socialismul promoveaza egaliatatea prin forta a unei majoritati aduse la abrutizare si conduse de o minoritate mediocra ce se autodeclara "mai egala" decat ceilalti... Cristos ne invata sa facem aceste lucruri prin Dumnezeu si Duhul Sfant, dupa o deplina intelegere a lucrurilor si o renastere spiritual in plan personal a fiecaruia... De ce este socialismul mai atragator? Nu este aceasta inca o nebunie a acaeluia caruia ii place mai mult pacatul decat nepatarea?

Socialismul ne-a invatat pe noi romanii sa fim batjocoritori de Dumnezeu, sa batjocorim Biserica Ortodoxa, sa ii batjocorim pe crestinii de orice cult... Stiu aceasta pentru ca am fost unul dintre cei care batjocoreau si luau peste picior la modul cel mai grosolan pe crestini... Aceia dintre cei care ma cunosc din vremea adolescentei si tineretii mele stiu acest lucru foarte bine...

Dar astazi, eu, ateul de odinioara va indemn sa cititi aceste randuri si sa imi spuneti: care dintre invataturi va displace? De ce va este frica? Dumnezeu ne-a trimis iertarea, intrupandu-se in chip de Om prin Isus Cristos, care ne-a vorbit si ne-a invatat... Ce este lipsit de logica si ce este antisocial in randurile ce urmeaza, cuvinte care ii sunt atribuite lui Cristos?

Matei 5

1. Cand a vazut Isus noroadele, S-a suit pe munte; si dupa ce a sezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.

2. Apoi a inceput sa vorbeasca si sa-i invete astfel:

3. "Ferice de cei saraci in duh, caci a lor este Imparatia cerurilor!

4. Ferice de cei ce plang, caci ei vor fi mangaiati!

5. Ferice de cei blanzi, caci ei vor mosteni pamantul!

6. Ferice de cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati!

7. Ferice de cei milostivi, caci ei vor avea parte de mila!

8. Ferice de cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu!

9. Ferice de cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati fii ai lui Dumnezeu!

10. Ferice de cei prigoniti din pricina neprihanirii, caci a lor este Imparatia cerurilor!

11. Ferice va fi de voi cand, din pricina Mea, oamenii va vor ocari, va vor prigoni si vor spune tot felul de lucruri rele si neadevarate impotriva voastra!

12. Bucurati-va si inveseliti-va, pentru ca rasplata voastra este mare in ceruri; caci tot asa au prigonit pe prorocii care au fost inainte de voi.

13. Voi sunteti sarea pamantului. Dar daca sarea isi pierde gustul, prin ce isi va capata iarasi puterea de a sara? Atunci nu mai este buna la nimic decat sa fie lepadata afara si calcata in picioare de oameni.

14. Voi sunteti lumina lumii. O cetate asezata pe un munte nu poate sa ramana ascunsa.

15. Si oamenii n-aprind lumina ca s-o puna sub obroc, ci o pun in sfesnic, si lumineaza tuturor celor din casa.

16. Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune si sa slaveasca pe Tatal vostru care este in ceruri.

17. Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea sau Prorocii; am venit nu sa stric, ci sa implinesc.

18. Caci adevarat va spun, cata vreme nu va trece cerul si pamantul, nu va trece o iota sau o frantura de slova din Lege, inainte ca sa se fi intamplat toate lucrurile.

19. Asa ca, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci si va invata pe oameni asa, va fi chemat cel mai mic in Imparatia cerurilor; dar oricine le va pazi si va invata pe altii sa le pazeasca, va fi chemat mare in Imparatia cerurilor.

20. Caci va spun ca, daca neprihanirea voastra nu va intrece neprihanirea carturarilor si a fariseilor, cu niciun chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.

21. Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: "Sa nu ucizi; oricine va ucide va cadea sub pedeapsa judecatii."

22. Dar Eu va spun ca oricine se manie pe fratele sau va cadea sub pedeapsa judecatii; si oricine va zice fratelui sau: "Prostule!" va cadea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: "Nebunule!" va cadea sub pedeapsa focului gheenei.

23. Asa ca, daca iti aduci darul la altar, si acolo iti aduci aminte ca fratele tau are ceva impotriva ta,

24. lasa-ti darul acolo inaintea altarului si du-te intai de impaca-te cu fratele tau; apoi vino de adu-ti darul.

25. Cauta de te impaca degraba cu parasul tau, cata vreme esti cu el pe drum; ca nu cumva parasul sa te dea pe mana judecatorului, judecatorul sa te dea pe mana temnicerului, si sa fii aruncat in temnita.

26. Adevarat iti spun ca nu vei iesi de acolo pana nu vei plati cel din urma banut.

27. Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: "Sa nu preacurvesti."

28. Dar Eu va spun ca oricine se uita la o femeie ca s-o pofteasca, a si preacurvit cu ea in inima lui.

29. Daca deci ochiul tau cel drept te face sa cazi in pacat, scoate-l si leapada-l de la tine; caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena.

30. Daca mana ta cea dreapta te face sa cazi in pacat, taie-o si leapad-o de la tine; caci este spre folosul tau sa piara unul din madularele tale si sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena.

31. S-a zis iarasi: "Oricine isi va lasa nevasta sa-i dea o carte de despartire."

32. Dar Eu va spun ca oricine isi va lasa nevasta, afara numai de pricina de curvie, ii da prilej sa preacurveasca; si cine va lua de nevasta pe cea lasata de barbat preacurveste.

33. Ati mai auzit iarasi ca s-a zis celor din vechime: "Sa nu juri stramb; ci sa implinesti fata de Domnul juramintele tale."

34. Dar Eu va spun: sa nu jurati nicidecum; nici pe cer, pentru ca este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

35. nici pe pamant, pentru ca este asternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru ca este cetatea marelui Imparat.

36. Sa nu juri nici pe capul tau, caci nu poti face un singur par alb sau negru.

37. Felul vostru de vorbire sa fie: "Da, da; nu, nu"; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rau.

38. Ati auzit ca s-a zis: "Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte."

39. Dar Eu va spun: sa nu va impotriviti celui ce va face rau. Ci, oricui te loveste peste obrazul drept, intoarce-i si pe celalalt.

40. Oricui vrea sa se judece cu tine si sa-ti ia haina, lasa-i si camasa.

41. Daca te sileste cineva sa mergi cu el o mila de loc, mergi cu el doua.

42. Celui ce-ti cere da-i; si nu intoarce spatele celui ce vrea sa se imprumute de la tine.

43. Ati auzit ca s-a zis: "Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau."

44. Dar Eu va spun: iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc,

45. ca sa fiti fii ai Tatalui vostru care este in ceruri; caci El face sa rasara soarele Sau peste cei rai si peste cei buni si da ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.

46. Daca iubiti numai pe cei ce va iubesc, ce rasplata mai asteptati? Nu fac asa si vamesii?

47. Si daca imbratisati cu dragoste numai pe fratii vostri, ce lucru neobisnuit faceti? Oare paganii nu fac la fel?

48. Voi fiti, dar, desavarsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavarsit.

USL: PLANIFICAREA DISTRUGERII NOASTRE

Randurile ce urmeaza nu imi apartin. Probabil as putea sa imi insusesc paternitatea unora dintre idei, dar nu am sa fac acest lucru pentru simplul motiv ca sunt mai interesat de propagarea ideilor in care cred decat in genetica lor...

Am ales, de asemenea sa si completez cateva randuri intrucat autorul a comis si cateva erori, comise din buna credinta sau din teama de a nu gresi, insa daca le-as lasa asa cum sunt, articolul ca un intreg nu ar mai avea nici o valoare reala, pentru ca pe fond ar da apa la moara si ar acorda sustinere aceleiasi nemernicii socialiste ce bantuie plaiurile mioritice din 1989 incoace.

"o luptă se poate pierde sau câștiga înainte de tragerea primului glonț. Atâta vreme cât armata are determinare, motivație și unitate, meciul se joacă, indiferent de ascendentul tehnologic al inamicului. Istoria a demonstrat – americanilor în Vietnam sau sovieticilor în Afghanistan, ca să dau doar două exemple – că tehnica de luptă poate fi anihilată prin robustețe psihică, organizare și cunoaștere a terenului.

Dacă soldatul nici nu pune mâna pe armă, gândindu-se că e o pușcă proastă, că n-o să nimerească nimic cu ea, că superiorul lui e un tâmpit și că oricum nu are pentru ce să lupte, bătălia s-a pierdut înainte de a începe.

Se vorbește foarte mult despre perioada miraculoasă de prosperitate, progres științific și bună înțelegere pe care ar trăi-o omenirea în acest început de mileniu. Datele din teren indică însă o creștere fără precedent a tensiunilor intra- și inter-statale, cauzate de disensiuni etnice, religioase sau economice. De progres științific și prosperitate se bucură doar o mică parte a populației planetei, iar pacea, dacă mă întrebi pe mine, e un lux al celor puternici. Cine vrea pace trebuie să și-o permită.

România nu este o țară puternică nici militar, nici economic. Amplasarea noastră la intersecția marilor vectori de forță ai Eurasiei ne-a condamnat la o defensivă permanentă și la o diplomație acrobatică (și controversată). Am supraviețuit însă – miraculos, aș spune – mulțumită unei robusteți mentale. Și pe câmpul de luptă și în afara lui, românii au rezistat unor forțe covârșitoare, fie că a fost vorba despre imperiile Roman, Austro-Ungar, Otoman, Nazist sau Sovietic. A curs mult sânge românesc, generații întregi au suferit atrocități, persecuții și privațiuni, dar nu am dispărut, nu am fost asimilați, nici dizolvați, nici dispersați. Până acum.

Ce se întâmplă astăzi cu România are toate datele unui război psihologic care-și propune dezarmarea mentală a cetățenilor. Tot eșafodajul defensiv, tot arsenalul intangibil care ne-a permis să rezistăm celor mai brutale invazii, se află de la o vreme sub un asediu violent. Se trage cu artileria, se aruncă bombe, se infiltrează agenți și commando-uri în această structură. Acțiunile sunt evidente. N-aș putea spune dacă este un atac consolidat din partea unei singure forțe, o luptă între puteri alogene antagonice sau un terorism băștinaș, cert este că, în special de prin 2008, ofensiva s-a întețit iar cazemata începe să se zgâlțâie.

Sistemul defensiv despre care vorbesc – valabil pentru orice națiune, comunitate sau familie – este clădit pe valori și simboluri comune. Pe limbă, artă, repere istorice, pe credințe, instituții, concepte și personalități – istorice ori contemporane – unanim recunoscute și apreciate.
Ethos blasters.

Urmărind fie și tangențial discuțiile din spațiul public pe un ecart de timp de o lună-două, nu pot să nu remarc că mare parte din fundamentele enunțate mai sus sunt dinamitate cu o suspectă consecvență. Valorile și simbolurile esențiale ale României sunt sub-minate (iată că terminologia militară își reintră în drepturi) constant și, cel mai grav lucru, publicul aplaudă exploziile ca pe focuri de artificii. Și cere bis.

Mi-a luat exact cinci minute să transfer din memoria imediată în scris o scurtă listă de “obiective strategice”, fiecare cu tipul de încărcătură explozivă atașată.

Concepte fundamentale:

România – zisă și Românica, e codașa Europei, or să ne-o ia și bulgarii înainte.
Poporul român – leneș, hoț și trădător
Patriotism – paranoia, rudotel, antisemitism, xenofobie

Ortodoxie – o superstiție retrogradă, bună pentru babe pupătoare de moaște.

Instituții:

Președintele României: Țapul, Chiorul bețivan
Parlamentul României – un cuib de hoți și de leneși (ei, măcar avem reprezentativitate)
Guvernul României – niște tâlhari
Premierul României – piticul, homosexualul și coruptul, cap-de-mort, cap-de-oțel (pentru cine nu știe, ultimul e Victor Ciorbea).
Biserica Ortodoxă – plină de bani și vrea și mai mulți; instrument de tâmpire a populației.
Armata Română – îi plătim degeaba, nu ne mai trebuie, pe noi ne apără NATO

Categorii socio-profesionale

Medicii și profesorii – șpăgari
Funcționarii publici (alții decât medicii și profesorii) – corupți, nu fac nimic toată ziua, îi plătim degeaba
Corporatiștii – roboți programați 9-17 care nu știu ce e viața
Țăranii – niște țărani (ce vrei, mă?)
Muncitorii – Dorele, ia mai fă, mă, o dată.
(aici se impune să observăm cum publicitatea românească a reușit să eticheteze peiorativ grosul populației active: muncitorii și țăranii)
Pensionarii și asistații social – masă de manevră pentru alegeri; îi cumperi cu un kil de ulei; sunt de-ăia care pupă moaște;
Antreprenorii – bișnițari fără scrupule
Judecătorii – corupți
Polițiștii – analfabeți
Jandarmii – asasini
Jurnaliștii – vânduți
Artiștii – hipsteri homosexuali drogați
Inginerii – geeks

Personalități istorice

Ștefan cel Mare – pitic și gagicar
Alexandru Ioan Cuza – era mason
Mihai Eminescu – sifilitic xenofob, afemeiat
Ion Antonescu – criminal de război, antisemit, a dus țara la ruină aliindu-se cu Hitler
Regele Mihai – trădător de țară, a plecat cu tablouri
(pentru ultimii doi meritele se cuvin evident propagandei comuniste)
Mircea Eliade, Nae Ionescu, Petre Țuțea – legionari

Personalități artistice, sportive sau mediatice

Radu Beligan – “Google sărbătorește 150 de ani de la nașterea lui Radu Beligan”, “Radu Beligan își amintește cu plăcere de primul lui învățător, Anton Pann”, “Zi mare pentru Radu Beligan! A ieșit la pensie pentru a șasea oară!” (apud Times New Roman, care-i acordă maestrului Beligan o atenție deosebită).
Nadia Comăneci – o ipocrită, cum își permite să facă reclamă la margarină?
Dan Puric – un mistic exaltat neo-legionar și mason
Cristian Tudor Popescu – cap de mort, ăla care umblă în “treling”

Această ultimă secțiune a listei este, după cum vezi, surprinzător de scurtă. N-am reușit să identific alte personalități care să merite a fi numite astfel și care, totodată, să se bucure de oarece expunere. Și cum afișarea în acest mediu public toxic compromite fulgerător pe oricine, e firesc să avem pe scenă, în ultima vreme, personaje obscure care nu au nici reputații nici opere de apărat.
Tactica falimentară a lunetistului singuratic.

Revenind la dinamitarea elementelor unificatoare trebuie să fac două observații.

Prima: fără discuție, o parte dintre aceste ethos blasters se ancorează pe un sâmbure de adevăr, fie el anecdotic sau accidental. Nu neagă nimeni greșelile președinților, premierilor, parlamentarilor sau – fie-mi cu iertare – înalților slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române. Doar că, agâțându-ne exclusiv de slăbiciunile oamenilor care au ocupat sau ocupă funcții, riscăm să dărâmăm întregul edificiu al unor instituții fundamentale. Omorând pilotul condamnăm la prăbușire avionul; și pe noi odată cu el. Și încă un lucru: s-ar cuveni să ne controlăm limbajul la adresa conducătorilor, dacă nu din respect pentru persoanele lor, măcar pentru steagul pe care au jurat.

A doua observație: lista de mai sus acoperă aproape integral populația României (inclusiv pe cea detașată în străinătate), cu excepția copiilor și a intelectualilor care nu sunt  funcționari publici, antreprenori, publiciști sau corporatiști. Practic, fiecare dintre noi se află în raza unei încărcături expozive capabile să spulbere in corpore structurile profesionale sau sociale din care facem parte.

Și, în momentul în care medicul face o afirmație dură despre breasla profesorilor, profesorul despre țărănime și țăranul despre Parlament, se produce o detonare în lanț care ne îngroapă pe toți. Tactica “lunetistului singuratic”, care trage din podul casei cartușe de “eu nu sunt ca alții”, “toți sunt așa și pe dincolo, eu sunt diferit” e moarte sigură. Nu Vasili Zaițev, eroul din “Enemy at the Gates” a salvat Stalingradul.
Ceilalți ești tu.

Când spunem “ceilalți” vorbim de fapt despre noi; fiecare dintre noi este un “celălalt” pentru cineva. Când spunem “popor de leneși și de hoți” ne includem pe noi, familiile, dascălii care ne-au învățat carte, medicii care ne-au adus pe lume, includem toți oamenii pe care i-am iubit, îi iubim sau îi vom iubi în viața asta. Și îi jignim. Și nu merită.

Orice popor are eroi și trădători, tâmpiți și genii, leneși și harnici, sfinți și haimanale. Orice stat are rufe murdare și scheleți în dulap. A scoate la aerisit aceste zdrențe poate fi un exercițiu purgatoriu, cu condiția să se desfășoare scurt și la obiect. Dar a le scutura zilnic prin fața casei nu face decât să coboare standardele de caracter pentru generațiile care vin. Arată-i copilului super-eroi și va vrea să devină super-erou. Spune-i zilnic că va sfârși un bețiv ca ta-său și așa se va întâmpla.

Propaganda naționalist-ceaușistă avea, totuși, niște limite (și un scop strategic, în contextul distanțării de URSS). Eram popor ales, cei mai viteji dintre traci, în luptă biruitori, dar atât. Ce fac “micuții” acum e genocid cultural. Suntem, brusc, cea mai de rahat nație de pe glob. Eu m-aș întreba: cui prodest?

Am luat în urmă cu ceva timp o decizie. Să nu spun nimic urât despre țară, popor și conducători, oricât aș fi de revoltat sau necăjit. Să nu aplaud și nu particip la nicio defăimare – fie ea și la mișto – a simbolurilor istorice și culturale românești. Bune sau rele, valorile care ne leagă reprezintă principala noastră forță ca popor. Pe ele putem clădi și restul. Fără ele – nimic.

Nici să cădem în extrema cealaltă nu e sănătos. Dați-vă la o parte, că noi am inventat stiloul și probabil insulina. N-are rost să ieșim la astfel de ofensive pentru că nu suntem pregătiți. Deocamdată nu vrem să cucerim pe nimeni. Vrem doar să fim lăsați în pace. Doar că, așa cum am mai spus, pacea și-o permit doar cei puternici, cei pe care e prea costisitor să-i ataci.

Nemți n-avem cum să devenim. Nici americani, nici olandezi. Așa cum, dintre toate țările blocului comunist, noi am fost întotdeauna mai cu moț. Așa cum, dintre toate ținuturile aflate sub turci, Principatele Române au reușit să evite statutul de pașalâc. Așa cum ardelenii au stat o mie de ani sub austro-ungari și au continuat să vorbească românește.

Toți stăpânii noștri s-au plâns de noi și-au încercat să ne inoculeze îndoială și rușine pentru ceea ce suntem. Asta fac și acum. Eu n-o să-i ajut. Nu-i ajuta nici tu. Dacă nu pentru noi, măcar pentru cei care vin după. Se nasc copii minunați în România.

Istoria – tot istoria – ne-a arătat că ideile și dezastrele au o capacitate extraordinară de a cataliza solidarizarea oamenilor. Ne rămâne să gândim sau să așteptăm cutremurul.

Le mulțumesc lui George (pe care nici măcar nu-l cunosc personal) și comentatorilor lui că m-au ajutat să cristalizez exprimarea ideilor de mai sus. Mi-a făcut extrem de bine să citesc idei și argumente de o asemenea calitate, exprimate într-un cadru civilizat și camaraderesc.

UPDATE: O conferință a lui Yuri Bezmenov a.k.a. Thomas Schuman despre tehnicile de manipulare în vederea invaziei. Mulțumesc pentru link, Valentin".

"Arma secreta a Romaniei" (preluare de pe blogul www.tedoo.ro)

MANIFEST ROCK

Muzica rock este mai mult decat ritm alert, sunet de chitara si faima... Muzica rock este un manifest social care, de la inceputurile sale a promovat rebeliunea impotriva oricarei forme de constrangere sociala... Muzica rock este muzica libertatii... Muzica rock este muzica rebelului ce cauta mereu eliberarea din toate catusele existentei...

Rock-ul este un mod de viata. La fel ca si crestinismul sau la fel ca si vegetarianismul, rock-ul isi pune amprenta la nivel social... Probabil ca de aceea mesajul rock a fost deformat prin incurajarea unor curente ce au dus rock-ul in intunericul pana la satanism al ramurii heavy-metal sau a fost diluat prin iinjectarea cu veninul textelor suave de gen "I Love You Baby", facand astfel uitat mesajul social pe care rock-ul l-a promovat initial...

Autoritatile comuniste din Romania socialista de dinainte si de dupa 1989, dar mai ales DUPA 1989 au avut un succes nemaipomenit in a arunca cel mai puternic curent muzical de pe mapamond in obscuritate. "Underground" cum ar spune englezul sau americanul... Si treaba asta a fost facuta planificat... Tin minte cum pe la sfarsitul anilor `80, inceputul anilor `90 rockerilor li se planta in spinare imaginea de "nespalat" cu "parul lung si mintea scurta"... Va mai amintiti?!!

In paralel cu aceasta, gitanii de prin diverse mahalale din orasele Romanesti, au inceput sa apara costumati in Armani croncanind un stil ce aproape ca a ucis sufletul romanesc si care are efecte nocive si acum: maneaua. cam tot in acelasi timp au fost promovate pe sticla si tot soiul de curve transformate peste noapte in vedete de indivizi ce inteleg despre muzica exact cat se pricepe broasca la sudura, dar care aveau banii necesari si legaturile ca sa isi promoveze ibovnicele...

Toate acestea s-au petrecut sub ochii nostri. Noi am permis asta. S-a ajuns pana intr-acolo incat sa se stie ca daca ai fie si un pasaj rock de chitara in piesa ta ca si trupa, nu vei postat la radio... Au ramas de aceea in joc doar trupele vechi si acelea date din ce in ce mai la o parte, incet, pe nesimtite...

Dupa 24 de ani de la evenimentele ce trebuiau sa insemne inceputul desteptarii noastre, ca romani ne-am trezit ca suntem mai prosti din toate punctele de vedere, ba inca ne-am lasat si cotropiti de o subcultura ce nu are nici o legatura cu Romania si cu romanismul, venita zice-se de prin India, cu satra, pe colburile drumurilor de la inceputurile Evului Mediu... Ni s-a luat rock-ul si ni s-a dat in loc un ambalaj de plastic fara nici o valoare, alcatuit din manele si prostituate ce nu ar fi bune sa le pui sa cante nici in baie...

Insa rock-ul, rock-ul adevarat, se mai gaseste inca si astazi in lumea liberasi, in cea mai sumbra temere a mea, probabil in o suta de ani, muzica rock adevarata va fi ascultata precum se asculta astazi simfoniile in locuri special amenajate si va fi doar pentru elitele cunoscatoare... Ar fi pacat... 

Rock-ul este al nostru, al tuturor, facut de noi, cu noi, pentru noi... Rock-ul a avut puterea de a tine oamenii la un loc si de a schimba opinii si acesta este exact lucrul de care se tem cei mai mari mincinosi si manipulatori ai lumii, care stiu ca au intrecut masura si nu vor sa li se faca opozitie asa ca:

NU VA FIE TEAMA!!!
FACETI-VA CURAJ!!!
FITI ROCK!