Michael Joseph Jackson a plecat dintre noi pe 25 iunie anul acesta si l-am omagiat astazi pe ultimul drum, cel care are sa ii definitiveze legenda ce s-a nascut de cand era in viata... In urma lui oamenii s-au purtat omeneste: s-au certat, s-au batut pentru avere, si-au batut capul cum sa il ingroape si pe unde... Si s-au certat din nou...
Altii au recunoscut ca au mintit ca sa il stoarca de bani si l-au bagat astfel in cele mai tragice si nemeritate momente ale vietii sale...O tragicomedie nedemna de marea mostenire artistica pe care ne-a lasat-o...
Totusi cei care inca mai au bun simt, incearca sa invete ceva din orice intamplare majora au tras si alte concluzii... Chiar si dus din aceasta lume M.J. ne mai invata cate ceva despre arta si despre viata...
Pe mine personal m-a socat munca imensa depusa pe durata a 45 de ani din cei 50 pe care i-a trait... Urias efort... Inuman...
Brusc, uitandu-ma de la balconul garsonierei amarate in care stau realizez un lucru: socanta asemanare intre copilaria lui Michael Jackson si cea a lui Niccolo Paganini. Socanta prin severitatea si ferocitatea pedepselor cu care au fost invatati si obligati sa munceasca pentru a obtine perfectiunea. Si in ambele cazuri era vorba despre tati...
Tot atarnand asa pe balcon, cu fumul tigarii iritandu-mi usor ochii si facandu-i sa lacrimeze, realizez ca sunt in Romania... Din nefericire... Un loc unde parintii isi bat copii ca sa nu cante si le innabuse talentul ca sa ii faca ingineri, sau invers, un loc in care copiilor netalentati li se spune cat de mult talent a la indigo au...
Rareori, se mai intampla si cate o minune pe la noi... Dar in timp se pierd si se blazeaza si aceste minuni... Ma intreb, in continuare contempland luminile Bucurestiului de la balcon si ascultand sirenele de salvari pompieri sau politie, latrat de caini si injuraturi: acum ca nu mai avem un Rege oare cum va fi lumea muzicii? Cine urmeaza sa ii ia locul? El i-a urmat lui Elvis... Lui cine ii urmeaza?
Nu stiu... Dar stiu ca nu va fi un roman!
marți, 7 iulie 2009
joi, 18 iunie 2009
Marea Tiganiada
Ati vazut zilele acestea la TV cum un tigan a fost inpuscat in Italia si lasat sa moara la metrou? Iata ca incepe sa se adevereasca ceea ce spuneam si gandeam, si anume ca cine seamana vant culege furtuna...
Nenorocirea este - in afara faptului ca se incearca o reparatie a imaginii noastre ca romani - ca toata aceasta furtuna se va abate si asupra noastra ca natiune. In timp ce tiganii isi vad linistiti de treburi prin toata Romania - se impusca, iau taxe de protectie, aplica numai legile lor, au acces la functii inalte in stat sau in administratia locala, s.a.m.d. - noi romanii stam linistiti si asteptam sa se intample ceva...
Daca nu facem rapid si rasunator curatenie in ograda proprie din acest punct de vedere, furtuna ne va matura si pe noi... Aud voci ale idiotilor care pozeaza in pacifisti... E o prostie sa fii pacifist in fata unui trib cu pistoale si sabii in mana, care a pus mana pe cladirile din centrele marilor orase prin metode si legi noua necunoscute noua ca popor...
Cine spune ca nu avem voie sa ne aparam chiar si cu arma in mana?
Cine spune? Cine?!!! Aceia care ne-au adus la sapa de lemn si care isi indeasa buzunarele cu banii luati de la noi prin taxe si impozite (vezi-doamne ca sa faca strazi si autostrazi, care nu mai apar de 20 de ani)?!! Ei?!!
Gandeste-te la ce ai de facut ca om si ca barbat! Familia, copiii, toti acestia se afla sub asediu si au nevoie de protectia unor barbati adevarati... Daca ramanem niste papa-lapte, linge-blide sau coate-goale ne meritam soarta si poporul roman se va transforma pe nesimtite in popor rroman....
Trebuie sa luptam ca sa existam... Desi nu pare, suntem in pericol... Uita-te cu atentie in jurul tau: media ne agreseaza cu manele si tigani, pe strazi ne agreseaza tinute si atitudini de la usa cortului, si noi insine am inceput sa fim asa...
E TIMPUL SA LUAM TAURUL DE COARNE SI SA OPRIM TOATE ACESTEA! DACA LUAM ATITUDINE SI POZITIE, SUNTEM UNITI SI INFRUNTAM RISCURILE NU SE POATE SA NU AVEM CASTIG DE CAUZA!!! PENTRU CA ROMANIA E TARA NOASTRA NU A LOR!!!
Nenorocirea este - in afara faptului ca se incearca o reparatie a imaginii noastre ca romani - ca toata aceasta furtuna se va abate si asupra noastra ca natiune. In timp ce tiganii isi vad linistiti de treburi prin toata Romania - se impusca, iau taxe de protectie, aplica numai legile lor, au acces la functii inalte in stat sau in administratia locala, s.a.m.d. - noi romanii stam linistiti si asteptam sa se intample ceva...
Daca nu facem rapid si rasunator curatenie in ograda proprie din acest punct de vedere, furtuna ne va matura si pe noi... Aud voci ale idiotilor care pozeaza in pacifisti... E o prostie sa fii pacifist in fata unui trib cu pistoale si sabii in mana, care a pus mana pe cladirile din centrele marilor orase prin metode si legi noua necunoscute noua ca popor...
Cine spune ca nu avem voie sa ne aparam chiar si cu arma in mana?
Cine spune? Cine?!!! Aceia care ne-au adus la sapa de lemn si care isi indeasa buzunarele cu banii luati de la noi prin taxe si impozite (vezi-doamne ca sa faca strazi si autostrazi, care nu mai apar de 20 de ani)?!! Ei?!!
Gandeste-te la ce ai de facut ca om si ca barbat! Familia, copiii, toti acestia se afla sub asediu si au nevoie de protectia unor barbati adevarati... Daca ramanem niste papa-lapte, linge-blide sau coate-goale ne meritam soarta si poporul roman se va transforma pe nesimtite in popor rroman....
Trebuie sa luptam ca sa existam... Desi nu pare, suntem in pericol... Uita-te cu atentie in jurul tau: media ne agreseaza cu manele si tigani, pe strazi ne agreseaza tinute si atitudini de la usa cortului, si noi insine am inceput sa fim asa...
E TIMPUL SA LUAM TAURUL DE COARNE SI SA OPRIM TOATE ACESTEA! DACA LUAM ATITUDINE SI POZITIE, SUNTEM UNITI SI INFRUNTAM RISCURILE NU SE POATE SA NU AVEM CASTIG DE CAUZA!!! PENTRU CA ROMANIA E TARA NOASTRA NU A LOR!!!
duminică, 24 mai 2009
DESPRE MUZICA...
Am auzit mai multi muzicieni spunand in locuri si la timpuri diferite ca toata muzica buna s-a scris deja... Si mi se parea atunci ca ceva nu este in regula cu aceasta afirmatie...
Pana astazi cand m-a pleznit peste ceafa o idee: de fapt IN MUZICA NU EXISTA REGULI! Desigur ca acum un muzician cu conservatorul terminat sau cu o scoala de muzica la baza se va ridica amenintator in dorinta de a ma urechea...
Dar cred ceea ce spun. Nu exista reguli in muzica! Sau, poate exista una singura, si aceea tine de estetica si ceea ce apreciem noi a fi frumos. Noi ca umanitate, grupuri sociale s.a.m.d.
Ceea ce ne place s-a stabilit cumva si apoi s-au creat tiparele, notatiile si asa mai departe. Dar pana la urma cele 7 note de baza sunt fiecare in sine niste vibratii, unde cu diferite frecvente. Creierul nostru a ales ca ii plac sunetele intr-o anumita succesiune si dispuse intr-un anume fel.
Dar sunetele se regasesc si in natura. De fapt asa cum mi-a aratat un om pe care il admir din toata inima sursa muzicii pentru omenire a fost natura. Apa curgand, fosnetul frunzelor... Toate acestea sunt muzica naturii...
Deci nu cred ca toata muzica a fost scrisa... Cred doar ca trebuie sa ne intoarcem la radacini si sa ne regasim... Mai avem mult de zis, doar ca trebuie sa ne uitam cum mai putina superficialitate in jurul nostru si mai ales inauntrul nostru...
Si inca un lucru foarte important... Daca in Romania s-a ajuns ca 60-70% din populatie sa asculte manele vina ne apartine noua tuturor... Si un pic suplimentar acelor muzicieni care inca nu au inteles sau nu au vrut sa inteleaga din egoism sau de la inaltimea soclului pe care au fost postati ca un copil mic se hraneste cu lapte intai... Daca ii dai mancare tare nu o va digera si va vomita cu siguranta pe tine... Pentru ca nu i se potriveste ce vrei TU sa ii dai ci ceea ce poate EL digera la momentul respectiv...
Asa ca muzica romaneasca plateste tribut greu pentru lipsa spiritului comercial si a egourilor care vor doar sa se asculte pe ele insele, fara empatie pentru publicul larg. Mi-am aprins paie in cap, dar eu asta cred.
CU TARIE!
Pana astazi cand m-a pleznit peste ceafa o idee: de fapt IN MUZICA NU EXISTA REGULI! Desigur ca acum un muzician cu conservatorul terminat sau cu o scoala de muzica la baza se va ridica amenintator in dorinta de a ma urechea...
Dar cred ceea ce spun. Nu exista reguli in muzica! Sau, poate exista una singura, si aceea tine de estetica si ceea ce apreciem noi a fi frumos. Noi ca umanitate, grupuri sociale s.a.m.d.
Ceea ce ne place s-a stabilit cumva si apoi s-au creat tiparele, notatiile si asa mai departe. Dar pana la urma cele 7 note de baza sunt fiecare in sine niste vibratii, unde cu diferite frecvente. Creierul nostru a ales ca ii plac sunetele intr-o anumita succesiune si dispuse intr-un anume fel.
Dar sunetele se regasesc si in natura. De fapt asa cum mi-a aratat un om pe care il admir din toata inima sursa muzicii pentru omenire a fost natura. Apa curgand, fosnetul frunzelor... Toate acestea sunt muzica naturii...
Deci nu cred ca toata muzica a fost scrisa... Cred doar ca trebuie sa ne intoarcem la radacini si sa ne regasim... Mai avem mult de zis, doar ca trebuie sa ne uitam cum mai putina superficialitate in jurul nostru si mai ales inauntrul nostru...
Si inca un lucru foarte important... Daca in Romania s-a ajuns ca 60-70% din populatie sa asculte manele vina ne apartine noua tuturor... Si un pic suplimentar acelor muzicieni care inca nu au inteles sau nu au vrut sa inteleaga din egoism sau de la inaltimea soclului pe care au fost postati ca un copil mic se hraneste cu lapte intai... Daca ii dai mancare tare nu o va digera si va vomita cu siguranta pe tine... Pentru ca nu i se potriveste ce vrei TU sa ii dai ci ceea ce poate EL digera la momentul respectiv...
Asa ca muzica romaneasca plateste tribut greu pentru lipsa spiritului comercial si a egourilor care vor doar sa se asculte pe ele insele, fara empatie pentru publicul larg. Mi-am aprins paie in cap, dar eu asta cred.
CU TARIE!
joi, 7 mai 2009
MOR DOAR ODATA...
Text in lucru...
Autor: Cristian "Pappy" Irinoiu
Data: 07.05.2009
Autor: Cristian "Pappy" Irinoiu
Data: 07.05.2009
Mor doar odata,
Dureaza atat demult...
Am timp de iubiri, de tradari
Si am timp sa ascult...
Se vorbeste mult,
Se spune putin...
Iubim sa uram
Si uram sa iubim
Chiar de e lumea ta...
Fac parte din ea
Mor doar odata,
Nu stiu cat va dura...
Dureaza atat demult...
Am timp de iubiri, de tradari
Si am timp sa ascult...
Se vorbeste mult,
Se spune putin...
Iubim sa uram
Si uram sa iubim
Chiar de e lumea ta...
Fac parte din ea
Mor doar odata,
Nu stiu cat va dura...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)