ADOLESCENTA INTARZIATA...

Sunt secat de trairi. Drenat de pofta de viata. Este doar o faza desigur... Ale inimii nebunii nu imi dau pace nici acum... Ma simt rusinat ca trebuie sa recunosc sentimente adolescentine... Credeam ca puterea de a iubi ca un nebun a disparut din mine. Probabil de aceea am lasat garda jos... Si s-a intamplat.

M-a luat pe nepregatite. Abia de curand am inceput sa realizez ca am ales sa ignor ani de zile ceea ce crestea in mine. Am ales sa cred ca este doar un moft cauzat de faptul ca sunt singur de atata timp...

Insa daca incep sa deapan in memorie firul povestii, chiar si primul moment al intalnirii cu ea este viu dupa toti acesti ani. Si nu a facut decat sa zica "Buna. Eu sunt...". A fost suficient. Nu am stiut asta atunci. Realizez abia acum. A fost suficient ca sa imi puna inima in catuse fine. Am fost luat prizonier fara nici un efort.

A fost o vreme cand am crezut ca se va implini o minune. A fost o vreme cand am lasat bogata mea imaginatie sa ma faca sa visez cu ochii deschisi. Ziua. In amiaza mare. A fost o vreme cand am sperat ca va fi un "NOI". Mi-a spus ca nu. Chiar si cand a spus asta, a spus-o in asa fel incat m-am mai indragostit odata de ea. Pentru a cata oara oare? Nu e nici o tragedie. Cel putin asa vreau sa cred. Nu se moare din atat. Nu fizic. Si stiu ca Dumnezeu a pus si aceasta iubire in viata mea cu un scop. 

Dar doare. Doare pentru ca nu pot sa fug sa ma ascund niciunde ca sa imi ling ranile. Trebuie sa stau si sa arat ca o iubesc cu adevarat. Si ca de aceea nu ii sunt nici o piedica, nici nu am sa o sufoc. Doare pentru ca ma trezesc cu ea in gand. Si ma culc cu acelasi gand. Cand vad o masina de culoarea ei trecand pe langa mine simt cum ma trec fiori... Si orice mesaj de la ea este o alinare. Chiar daca este doar o litera... Orice litera devine un roman...

Stupida consolare. Patetica resemnare. Sunt multumit sa o vad, fie si de la distanta. Are aceeasi ochi care zambesc stralucitor de fiecare data cand ma uit la ei... Acum stie. Stim amandoi. Si trebuie sa facem ce avem de facut impreuna stiind toate acestea. Aleg sa ma port natural. Si asta imi ia toata energia.

Sunt secat de trairi... Drenat de pofta de viata... Este doar o faza desigur... Asta sper acum...