.jpg)
http://fireescapetone.blogspot.com
Nu mai stiu daca am auzit sau am citit undeva, demult, ca in creatie nu exista decat cifra unu, si ca artistul prin definitie este un om singur...
Atunci, ca si acum, am fost de acord cu aceasta afirmatie. Exemplele abunda din acest punct de vedere in toate domeniile artistice: Gaudi, Van Gogh... Chiar si cei care au fost casatoriti si cu familii, au trait de fapt in solitudinea interiorului propriu, in sfere onirice proprii...
Si de ce nu ar fi asa? Mizeria ordinarului cotidian poate altera orice... Artistul trebuie sa se inchida intr-un sistem emotional adiabatic, care sa-i conserve energiile creatoare si care sa mentina in viata efervescenta creatoare... de aceea multi dintre artistii consacrati sau nu par egoisti, inumani, nebuni...
Nebuni in raport cu noi cei comuni, care nu iesim in evidenta prin nimic deosebit... Singurul lucru pe care il putem face este sa ii admiram, sa ii apreciem si uneori sa ii imitam "... cu indemanare" vorba unui prieten, caci atunci cand reusesti sa copiezi foarte bine si cu mare maiestrie o creatie ce nu iti apartine esti de fapt doar un individ foarte indemanatic si nimic mai mult...
Am auzit destul de des in ultimul timp, din toate directiile, o idee care mie personal mi se pare deosebit de periculoasa: "Nu se mai poate face nimic nou in arta. Totul s-a facut deja!" Ei bine, eu nu pot fi de acord cu asa ceva! Si nu voi fi niciodata! Pentru ca asta inseamna a capitula in fata ideii de creatie, sau creeaza o scuza pentru impotenta creatoare personala...
Ne aflam intr-un impas creator la nivel de umanitate, dar cred cu sinceritate ca relativa bunastare din ultimele decenii a dus la adormirea ratiunii si aplatizarea impulsului creator... Chiar si motivatia creatorului tinde catre disparitie, intrucat imbuibarea bunastarii a scazut cererea pentru intelectual... Ne indreptam periculos catre zona pragmaticului, materialului si a materialismului exacerbat...
Romania?!! Are cele mai putine sanse sa isi revina in conditiile actuale... Indobitocirea continua si crearea masei de manevra practicata in mod deliberat si cu agresivitate inconstienta de catre cei care sunt la putere, reteaza orice cale catre dezvoltarea personalitatii individuale si inhiba orice tendinta de a avea idei si teorii proprii, altele decat cele uzuale, utilizate pana la derizoriu si de proasta calitate...
De aici si tendinta de ostracizare a oricarui individ care iese in evidenta prin expunerea de idei proprii... Spiritul de turma, adanc inradacinat in psihicul colectiv din Romania, va avea tendinta de a cataloga si pedepsi "oaia neagra", si de a omora capra vecinului si pe vecin odata cu ea, in calitate de victima colaterala...
Oare arta nu e o nebunie in comparatie cu rutina noastra zilnica, si asa prost hranita intelectual? Toti marii creatori au avut cate o nebunie: Bach umbla cu nasul rosu si borcanat de alcool, Wagner vroia ca grelele si lungile lui opere sa fie ascultate de public continuu pe parcursul a sase ore... Van Gogh si-a taiat o ureche... Jim Morrisson, Kurt Cobain si alte vedete rock au creat sub influenta drogurilor sau alcoolului... Insa, acestea sunt amanunte nesemnificative legate de viata lor, in comparatie cu magnitudinea creatiilor lasate posteritatii...
Si inca ceva... Toti acestia au inteles valoarea nevoii de arta si au ajuns sa impuna idei si valori proprii tocmai pentru ca au existat si consumatorii de arta, devoratorii... Acestia au fost publicul, mai larg sau mai restrans, care a avut capacitatea de a le recunoaste meritele, de a-i respecta si intelege pentru orice iesire non-conforma cu ideile general acceptate...
Un gand de final: oamenii pot creea mult mai multe decat isi inchipuie... Tot ce trebuie sa faca fiecare individ dotat cu capacitati iesite din comun este sa aibe curajul de a-si expune creatia si de a accepta sabia sau laurii devoratorilor care vor ramane mereu impotmoliti in mlastina banalului... Ei il vor ridica sau cobora mereu pe artist...
CRIZA BATE LA USA... PARADOXAL, EA POATE FI SALVAREA...
Atunci, ca si acum, am fost de acord cu aceasta afirmatie. Exemplele abunda din acest punct de vedere in toate domeniile artistice: Gaudi, Van Gogh... Chiar si cei care au fost casatoriti si cu familii, au trait de fapt in solitudinea interiorului propriu, in sfere onirice proprii...
Si de ce nu ar fi asa? Mizeria ordinarului cotidian poate altera orice... Artistul trebuie sa se inchida intr-un sistem emotional adiabatic, care sa-i conserve energiile creatoare si care sa mentina in viata efervescenta creatoare... de aceea multi dintre artistii consacrati sau nu par egoisti, inumani, nebuni...
Nebuni in raport cu noi cei comuni, care nu iesim in evidenta prin nimic deosebit... Singurul lucru pe care il putem face este sa ii admiram, sa ii apreciem si uneori sa ii imitam "... cu indemanare" vorba unui prieten, caci atunci cand reusesti sa copiezi foarte bine si cu mare maiestrie o creatie ce nu iti apartine esti de fapt doar un individ foarte indemanatic si nimic mai mult...
Am auzit destul de des in ultimul timp, din toate directiile, o idee care mie personal mi se pare deosebit de periculoasa: "Nu se mai poate face nimic nou in arta. Totul s-a facut deja!" Ei bine, eu nu pot fi de acord cu asa ceva! Si nu voi fi niciodata! Pentru ca asta inseamna a capitula in fata ideii de creatie, sau creeaza o scuza pentru impotenta creatoare personala...
Ne aflam intr-un impas creator la nivel de umanitate, dar cred cu sinceritate ca relativa bunastare din ultimele decenii a dus la adormirea ratiunii si aplatizarea impulsului creator... Chiar si motivatia creatorului tinde catre disparitie, intrucat imbuibarea bunastarii a scazut cererea pentru intelectual... Ne indreptam periculos catre zona pragmaticului, materialului si a materialismului exacerbat...
Romania?!! Are cele mai putine sanse sa isi revina in conditiile actuale... Indobitocirea continua si crearea masei de manevra practicata in mod deliberat si cu agresivitate inconstienta de catre cei care sunt la putere, reteaza orice cale catre dezvoltarea personalitatii individuale si inhiba orice tendinta de a avea idei si teorii proprii, altele decat cele uzuale, utilizate pana la derizoriu si de proasta calitate...
De aici si tendinta de ostracizare a oricarui individ care iese in evidenta prin expunerea de idei proprii... Spiritul de turma, adanc inradacinat in psihicul colectiv din Romania, va avea tendinta de a cataloga si pedepsi "oaia neagra", si de a omora capra vecinului si pe vecin odata cu ea, in calitate de victima colaterala...
Oare arta nu e o nebunie in comparatie cu rutina noastra zilnica, si asa prost hranita intelectual? Toti marii creatori au avut cate o nebunie: Bach umbla cu nasul rosu si borcanat de alcool, Wagner vroia ca grelele si lungile lui opere sa fie ascultate de public continuu pe parcursul a sase ore... Van Gogh si-a taiat o ureche... Jim Morrisson, Kurt Cobain si alte vedete rock au creat sub influenta drogurilor sau alcoolului... Insa, acestea sunt amanunte nesemnificative legate de viata lor, in comparatie cu magnitudinea creatiilor lasate posteritatii...
Si inca ceva... Toti acestia au inteles valoarea nevoii de arta si au ajuns sa impuna idei si valori proprii tocmai pentru ca au existat si consumatorii de arta, devoratorii... Acestia au fost publicul, mai larg sau mai restrans, care a avut capacitatea de a le recunoaste meritele, de a-i respecta si intelege pentru orice iesire non-conforma cu ideile general acceptate...
Un gand de final: oamenii pot creea mult mai multe decat isi inchipuie... Tot ce trebuie sa faca fiecare individ dotat cu capacitati iesite din comun este sa aibe curajul de a-si expune creatia si de a accepta sabia sau laurii devoratorilor care vor ramane mereu impotmoliti in mlastina banalului... Ei il vor ridica sau cobora mereu pe artist...
CRIZA BATE LA USA... PARADOXAL, EA POATE FI SALVAREA...
Postări
se poate incerca...daca intr-adevar se doreste...doar asa!
RăspundețiȘtergereNu cred ca e nevoie sa vezi asa negativ lucrurile si nici sa fabluezi in sensul ca vei vedea turme de genii artistice hoinarind pe strazi. Analfabetii sunt si erau de foarte mult timp, diferenta e ca acum sunt intr-un numar mai mare. Inainte ti-era rusine sa vorbesti daca esti prost, acum esti laudat de turma.
RăspundețiȘtergereDin punct de vedere al artei, asta-i contemporanismul, este inceputul doar, nu trebuie sa adopti o atitudine mioritica, vor aparea mari creatii in perioada asta, cum au fost in toate perioadele pana acum.
Cat despre criza, ma indoiesc ca va avea vreo legatura cu lumea artei, cel putin nu pozitiv.
Cu 3 bloguri inainte il citam pe Einstein care vorbea despre criza si beneficiile ei... Nu ma astept la turme de genii artistice... eu vorbeam despre pseudo-artisti care induc idei daunatoare si inhibitoare... Negativ? Deloc... Dimpotriva eu cred ca putem unversa raportul procentual in randul maselor largi dar pentru asta tre sa miscam ceva nu sa ne intrecem noi intre noi in intelepciune...
RăspundețiȘtergere@Rogerul-de cite ori lumea artistica a avut o stare de cacao, au inventat o denumire pentru a masca asta..."contemporanism"...hmmmm...nu spun ca nu exista inca oameni care fac arta, spun doar ca in ziua de azi orice mazgalitor de picturici cu flori sau orice lautar se da artist genial si definitiv. arta nu te face superior decit daca e bine facuta. in schimb te face cumplit de inferior daca e prost facuta. sau daca e "the meaning of". un baiat intelept, cantaret intr-un band oarecum celebru in romania,a zis o data un mare adevar: "romanul are brate doar pina la cot, de acolo in jos is doar palme, sa poata ciordii ce au inventat altii" *Alin "Scormonel" Achim*
RăspundețiȘtergereAcum sincer, bandul in cauza este celebru, doar ca populatia care conteaza este tot mai putina... Restul este o masa amorfa de manevra, care a aderat la subcultura manelista... daca romanii si Romania nu vor fi inlocuiti de rromani si RRomania timpul le va acorda locul cuvenit...
RăspundețiȘtergereSucza-mi umila mea parere despre articolul tau, dar te aprop in legatura cu ceea ce se intampla la noi in Romania. Insa, arta presupune si dedicatie 100%, asa ca desi romanii au tendinta de a calca in picioare "oaia neagra", persoana cu acel spirit inovator, creativ, original si nu in ultimul rand artistic, daca intr-adevar crede in arta sa, isi va sustine principiile si va lupta pana in panzele albe.
RăspundețiȘtergereMie asa mi se pare logic in primul rand. Lupti pentru ceea ce crezi si dai la o parte tot. Ce conteaza parerea unor ignoranti pana la urma?
Exact asta este ideea... Am mai adaugat si un bici pentru ignoranti ca sa se mai trezeasca. Stacheta e lasata prea jos acum...
RăspundețiȘtergere