DIN NOU MADRID...

Ma uit din balconul unui bloc... Un cartier undeva in Madrid... Nu stiu exact in care parte... Nici nu ma intereseaza... Sunt la cativa metri de Euro Park si nu il pot vizita... E mohorat... Si ploua... Nu-i nimic... Diseara sunt acasa...

Am plecat din Timisoara cu ceva regrete... Am fost rasfatat peste masura... Nu doar de familie ci si de prieteni... Am vazut un oras ce isi recapata culoarea in obraji si m-am bucurat foarte... Chiar incepuse sa ma bata gandul sa nu mai plec... Dar am dat la loc comanda cand m-a luat pe sus o raceala, ce mi-a transformat filtrul de aer intr-un robinet stricat si m-a obligat sa vorbesc doar in soapta...

Urasc despartirile si de aceea mi-am construit un zid la plecare... Asa sunt eu... Nu ma voi schimba probabil... Am pretentia ca lumea sa isi dea interesul ca sa ma cunoasca si sa ma inteleaga... Pentru ca asa fac si eu, urmand un sfat biblic: faceti oamenilor ceea ce vreti sa va faca si ei voua...

Vocea putin tremurata care isi ia ramas bun de la tine pentru cine stie cata vreme nu o poti uita usor insa... Asa ca incerc sa uit... Ma uit din balconul unui bloc, aflat intr-un cartier undeva aiurea in Madrid... Ma indrept spre casa... Din nou singur...