IN LOC DE MARTISOR...

E intai martie... Sau 1 Martie... Si, ca in fiecare an, loviti de stereotipìi, barbatii se arunca in cuvinte ce proclama adulatia sexului feminin... Asta dupa ce un an de zile probabil si-au facut de cap... Ei bine eu vreau sa fiu oaia neagra... Pentru ca intre mii de oi de un alb imaculat sunt mai vizibil... Si pentru ca motto-ul meu este: "daca vrei sa fi ciobanul nu te comporta ca si oile"...

Fac asta nu pentru ca nu as iubi femeia... Chiar daca multe dintre cele ce mi-au stat alaturi m-au considerat sau inca ma considera misogin pentru lipsa mea de flexibilitate, eu am iubit dintotdeauna cu pasiune sexul frumos... Uneori in secret, fara sa declar, asteptand sa vad daca e reala senzatia sau nu, sau pur si simplu (o sa radeti dar e adevarat) din timiditate... Alteori am facut doar declaratii pasionale intre patru ochi... Abia mai tarziu am invatat sa spun ce simt, fara stangacie, in fata intregii lumi daca era cazul...

Insa, intre timp am capatat si cateva lovituri sub centura, care, fara sa vreau, mi-au domolit entuziasmul pentru frumosul si eternul feminin... Pentru motivele corecte m-am insurat cu persoana nepotrivita de exemplu... Apoi, ultima relatie m-a invatat ca poti iubi foarte mult pe cineva dar ca se poate ca in acelasi timp sa nu va potriviti... Si tot asa... Insa pot spune cu mana pe inima ca nu exista femeie cu care sa fi interactionat la nivel intim si pentru care sa nu fi simtit ceva...

Iubesc intr-adevar femeia. Si exact de aceea am pus-o pe un piedestal care m-a facut sa fac alegerile, nu as spune gresite ci nepotrivite... Iubesc ideea de femeie, esenta femininului. Acest lucru nu se va schimba niciodata. Insa doar pentru acelea care mi-au stat alaturi, chiar si doar pentru o noapte, am avut pasiuni. Reale. Unele dintre ele au fost sentimente de-a dreptul nebune, ce m-au ravasit, m-au ametit, m-au trantit de pamant dupa ce mai intai m-au dus in al noulea cer... Si pot spune cu mana pe inima ca tuturor le-am ramas drag, chiar daca am si ranit uneori... Nimic de zis, si ele mi-au ramas dragi mie, in aceleasi conditii...

Am invatat despre mine ca nu dragostea in sine imi unduieste mangaietor simturile, ci perioada aceea de inceput a unei relatii, cand esti indragostit pana peste urechi. Lulea. Cand inca te intrebi daca va veni sau nu la intalnire si de ce intarzie, nu pentru ca tu ai vrea sa fie punctuala ci pentru ca esti nerabdator sa ii vezi chipul... Si cum sa nu le iubesti pentru momentele acestea? Sunt singurele momente in care testosteronul lucreaza normal, neproducand competitii violente, precum acelea din confruntarea masculilor...

Astazi tot ce imi doresc este sa ma indragostesc din nou... Si, daca este cu putinta, desi ma indoiesc serios, sa fiu domesticit... Am inceput din nou cautarile... Si simt ca se va intampla ceva semnificativ... Sunt exagerat de prudent insa pentru ca pana acum nu am stiut sa fac alegerile potrivite. Cel puitn asa mi se pare. De aceea ma antrenez pentru momentul in care inima o va lua usor razna... Confectionez haturi cu care ratiunea sa stapaneasca lucrurile... In fond, a iubi cu pasiune, nu exclude a fi rational. Ba inca as spune ca asta ar putea face desoebirea intre un adolescent si un barbat...

Iubesc femeia. Si, stiu fetelor ca unele ma veti contrazice aici, o respect. Pentru mine respect inseamna cu totul altceva decat a fi ce vrea ea sa fi. Pentru ca s-ar pùtea sa trebuiasca sa minti. Pentru mine respect inseamna sa fi exact ceea ce esti, poate cu ceva mai multa blandete.

Simt ca in curand, din acest punct de vedere, se apropie in viata mea o schimbare majora... Dar de data aceasta voi face lucrurile ca la carte si tinand cont de experienta... Pana la urma chiar si animalul salbatic din mine trebuie intr-un tarziu sa isi gaseasca dresoarea... E undeva pe aproape... O simt... Si stiti cum se spune... Intotdeauna urmatoarea va fi mai buna... La relatie ma refer... Sau poate ca nu... Alegeti voi ce va place...