PSIHOLOGIA POPORULUI ROMAN: ROMANIA ESTE IN PERICOL

Mai rasfoiesc din cand in cand "Psihologia poporului roman". Ma fascineaza exactitea cu care suntem inca descrisi. Spun inca deaorece cartea a fost scrisa acum aproximativ 80 de ani... Si scrie prof.dr. Constantin Radulescu-Motru in a sa lucrare "Psihologia poporului roman" urmatoarele:

"Orisice om, de altfel, poate fi sugestionat. Psihologii si medicii au dovedit acest fapt cu prisosintå. O imagine, ori o idee, introduså în creierul cuiva, tinde så se exteriorizeze în manifestarile acestuia. Cu cât creierul este mai nedezvoltat, sau mai slåbit prin o boala nervoaså, cu atât si exteriorizarea se face mai usor. Copiii si persoanele încrezåtoare, cele bolnave de isterie, în primul rând, nu opun sugestiilor decât o foarte slabå rezistentå. Orisice li se spune este crezut si afirmat, chiar când afirmarea ar aduce un råu acelui care o face. Sugestia este mai tare decât chiar interesul propriu".

Sau:

"Nepotrivirea între ideile propovaduite de un revolutionar si caracterul moral al acestuia s-a constatat,

în timpurile mai noi, a fi atât de izbitoare, încât aceasta nepotrivire a ajuns astazi ca o notå caracteristicå în

psihologia revolutionarului în genere. Mai totdeauna sufletele doritoare de reforme mari si generoase uita så înceapå aplicarea acestor reforme asupra lor însile".

Vorbele cele mai frumoase au ca izvor sufletesc motivele cele mai urâte. Un egoist se împåneazå cu idei altruiste. Un invidios si un vanitos sunt predicatorii cei mai dârji ai asanarii moravurilor. Un caracter violent nu gåseste destule cuvinte så înfiereze pe cei ce pericliteazå ordinea socialå. In schimb înså, altii, blânzi ca mieluseii, sunt surprinsi printre instigatorii revolutionari".

"In Apusul european individualismul se manifestå pe planul vietii sociale si economice, este creator de

institu¡ii, pe când individualismul românesc este o simplå reactie subiectivå, un egocentrism, sub influenta factorului biologic ereditar. Dacå, in timp, acest individualism românesc poate fi educat si transformat într-un individualism creator de institutii, este o altå chestiune. Educa¡ia si transformarea nu se pot opera decat sub influenta factorului spiritual".

"Neperseverenta la lucru (a romanului) si-a fåcut aparitia de-abia în secolul al 19-lea, deodatå cu înnoirea organiza¡iei statului român. Aceste înnoiri de organizare au deschis drum multimii de politicieni si de slujbasi la stat. S-au fåcut, din „politicå“ si din „slujbå“, profesiuni de muncå usoarå, care în scurtå vreme au concurat cu succes pe toate celelalte profesiuni. 

......................................................................................................

Perseverenta la lucru se sustine la toate popoarele printr-un singur mijloc. Prin selectia candidatilor la profesiune. Selectia s-a operat în trecut prin traditia de familie. Aståzi ea se opereazå prin vointå, în mod rational. Unde profesiunile se ocupå fårå selectie, avem neperseverentå la lucru. La noi, acesta a fost cazul. Cele mai râvnite profesiuni, slujbele de stat, s-au ocupat fåra selectie,pentru motivul ca ele, în cea mai mare parte, erau improvizatii sugerate de ceea ce se fåcea in Europa".

Românul este, prin natura sa ereditarå, perseverent la lucru, cum este si råbdåtor, conservator, tradisionalist, dar aceastå naturå ereditarå a lui a fost pervertitå de o gresitå viata institutionalå, imitatå dupå stråini. El este neperseverent fiindcå institutiile statului l-au obligat la improvizatii".

"In principiu, s-ar putea zice cå nerespectarea legilor, acolo unde se constata, este datorita educatiei cetatenesti necomplete. Acesta nu este cazul la noi. La noi, nerespectarea legilor este o manifestare directa a individualismului subiectiv. Românul considerå nerespectarea legii ca un titlu de marire si de putere. Pe terenul vietii economice acordul este si mai vag. Libera concuren¡å nu este câtusi de putin intratå în moravurile poporului nostru. Românul cere beneficii pe baza dovezii cå este român. In nici o altå tarå nu se

respectå asa des expresiile: fiu al poporului, fiu al tårii... Sunt fiu al tårii, deci trebuie så am o parte la beneficii".

......................................................................................................

"Adica statul român a impus scolilor sale, prin programe, spiritul burghez, dar acest spirit a fost trådat de însusi corpul lor didactic. Sub mantaua nationalismului, membrii acestui corp didactic au strecurat în inima tineretului tendinte antiburgheze. Unii prin propagandå directå, altii prin toleranta pasiva. Mentalitatea tinerimii noastre nu este un accident romantic, ci o fatalitate ereditara".

Romania este in pericol. Nu sesizeaza nimeni de ce? Pentru ca daca toate acestea sunt adevarate inseamna ca natiunea romana atat de tanara fiind (nici oi suta de ani, intrucat existenta unei natiuni presupune si unitatea teritoriala) este susceptibila la mecanismele de inducere a unor idei si conceptii false. Iar socialistii au metode ce tin de psihologie, antropologie, medicina, s.a.m.d., perfectionate vreme de aproape de 100 de ani in Rusia comunista, care acum este centrul de comanda al socialistilor de pretutindeni.

Va vorbesc aici despre Romania insa va pot asigura ca nici o natiune nu este scutitata de acest pericol. Decat daca la ei nu exista nici un fel de socialism si nici oameni care sa il adopte. Dar asta este greu de crezut intrucat mediocritatea va fi mereu la ea acasa in socialism. Si astazi mediocritatea are un tupeu nemaipomenit, fara rusine. Si cu aceasta nerusinare incearca sa doboare valoarea pentru a i se substitui.... Aceasta ipoteza, daca s-ar implini ar fi echivalenta fara indoiala cu un dezastru la nivelul societatii umane in ansamblul ei.