RUSINE MASS-MEDIA ROMANA! (mail ce l-am primit acum). Dupa aceea gandeste-te ca romanii vor plati pentru amarnic asta, iar tiganii se vor ascunde.

Avelo Bahtalo Elvetia!
Rusine pentru mass-media manelizata din Romania !

Presa din Franta a inceput sa ne catalogheze tigani acum 15 ani.
Presa din Italia nu ne scoate din tigani, iar elvetienii ne spun ciori si
corbi.
Norvegienii se plang ca sunt victime ale inselaciunilor din partea tiganilor
romani care le vand cupru pe post de aur.

Toate aceste natiuni au insa un numitor comun: presa locala, ziaristii din
aceste tari, isi apara conationalii, aratand cu degetul Romania, natiune care in proportie de 70 % ajunge in Europa sa se identifice cu sintagma de "Tzigania" sau tara tiganilor europeni.

Cum s-a ajuns aici ? Nu discutam despre impotenta diplomatiei romanesti
care, si-a facut o traditie din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reactie diplomatii europene, care nu face mai nimic sa apere pozitia romanilor in lume (in Elvetia ciorile de romani sunt strivite)

In presa de o saptamana si nu exista inca nici o reactie oficiala a MAE, ca doar de aia platim taxe si impozite, ci discutam despre faptul ca, in Romania, este poate singura situatie in care mass-media, nu numai ca nu ia apararea romanilor care tind sa fie identificati cu etnia rroma, inca mai si promoveaza o Romanie manelista.

Discutam cu un prieten, manager la o companie elvetiana din Romania, care, pe marginea atacurilor la adresa romanilor din Elvetia, despre care am scris aici http://www.urbaniulian.ro/2009/01/07/presa-elvetiana-s-a-dezlantuit-in-atacuri-furibunde-la-adresa-ciorilor-de-romani-mae-somata-de-intervina-oficial, mi-a transmis aceste lucruri :

"Draga Iulian,
Vad si remarc, pe buna dreptate, ca romanii sunt supusi unui tir de acuzatii ingrijoratoare in Elvetia. Sincer este prima oara cand in tara mea, conationalii mei se pronunta cu asemenea agresivitate la adresa unei natiuni
europene, insa, hai sa vedem cum s-a ajuns aici. Eu, stii bine, lucrez si locuiesc in Romania de 5 ani.

Dragule, sunt socat de faptul ca, in presa romana, nici macar un singur ziar nu a scris editoriale de atitudine fata de linsajul mediatic la care sunteti supusi in Elvetia.

Sunt surprins sa vad ca oficialii din politica voastra externa se fac ca nu vad si ca nu aud, si nu se declara, oficial, macar ingrijorati de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor in presa elvetiana.

Pai daca voi nu va aparati, cine sa va apere ? Stii de exemplu faptul ca, au existat luari de pozitie din partea presei germane, adica au ajuns ziaristii nemti sa-i apere pe romani, in vreme ce ziaristii vostrii nu spun nimic ?

Pentru un elvetian este o chestiune ciudata, pe care o poate elucida doar traind in tara voastra. Pentru ca, sa ma ierti insa, programele voastre TV abunda de productii centrate pe imaginea tiganilor.

De Revelion am vazut o chestiune groteasca, am vazut cum niste valori istorice ale romanilor, erau jucate de catre niste celebritati locale carora voi le spuneti manelisti.

Fetita mea, invata la scoala germana din Bucuresti, iar colegii ei, discuta in pauze despre aventurile unei printese in filmul Inima de Tigan.

In ziarele voastre, nuntile, divorturile si viata tiganilor fac cap de afis, astfel incat intreaga imagine a tarii este construita in jurul lor, astfel incat, cum vreti sa nu fiti identificati cu ei ; adica, cultura voastra ca
popor deja este asimilata de cultura tiganilor romani, si cred ca este un eveniment unic, in care o etnie fara civilizatie sa domine un intreg popor si aici ma refer la faptul ca, vina o poarta mass-media care este centrata si preocupata sa faca audienta, exacerband la maximum imaginea tiganilor, astfel incat, in mod firesc tara voastra a ajuns sa fie asimilata cu locul de bastina al tiganilor europeni."

Sinuosul drum al lebedei din Austria catre graterele faraoancelor si magraonilor a trecut invariabil prin presa romana. Iata ca aceasta goana dupa audienta, care implica scoaterea in prim-plan al non-valorilor, al
manelistilor, au adus Romania la stadiul de cultura facuta sub coviltirul
carutei.

Mega-productii gen Inima de Tigan sau Regina, nu trebuie sa uitam ca au avut audienta maxima de exemplu in ziua alegerilor, atunci cand ROMANII (nu rromii ) nu fost mai preocupati sa nu rateze episodul respectiv, decat saisi exercite dreptul la vot.

Am facut aceasta paralela pentru ca, in cursul acestei dimineti am discutat
telefonic cu Ambasadorul Romaniei la Berna.

Domnul Sava, s-a declarat incantat de faptul ca sunt preocupat de imaginearomanilor in Elvetia, si sincer mi s-a parut a fi un diplomat, care este plin de intentii bune, insa este cam legat de maini si de picioare. Asta pentru ca, dansul mi-a spus ca a informat MAE despre ceea ce se intampla in presa elvetiana la adresa romanilor (s-au lipit ostentativ afise infatisand ciorile de romani inclusiv pe strazile oraselor elvetiene) si asteapta o reactie a oficialilor romani.

Insa, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstreaza faptul ca, Elvetia chiar era ultima tara din Europa care avea dreptul sa ne catalogheze drept ciori, si sa discute, despre un referendum care sa interzica cetatenilor romani, dreptul la libera circulatie pe teritoriul tarii lor.

Astfel pe piata muncii din Elvetia exista circa 750000 de muncitori straini,
in aceasta tara posibilitatea de a muncii la negru fiind redusa.
Din acesti 750000 de muncitori straini din Elvetia, doar putin peste 3900
sunt romani, adica sub un procent, astfel incat prezenta romanilor este
extrem de redusa.

Insa, din acesti 3900 de romani care muncesc in Elvetia, si din cauza carora
nu mai au loc sa respire elvetienii, in proportie de 90 % sunt oameni de o
inalta probitate profesionala si morala : manageri MBA, profesori, medici adica romani care reprezinta cu cinste taranoastra. Este evident astfel faptul ca, cel putin in cazul acestor atacuri
xenofobe din presa elvetia, MAE trebuia sa intervina, pentru ca romanii se
simt efectiv abandonati de toata lumea, adevarati fii ai ploii.

Un profesor roman care preda la catedra unei universtitatii din Berna imi
spunea : " Am invatat la Oxford, predau de peste 20 de ani, insa nu am
crezut ca o sa apuc ziua in care, la curs, studentii sa ma intrebe daca nu
cumva si eu am rude tigani in familie ! Nimeni nu ne apara, nici presa
romana, nici autoritatile romane, nimeni, astfel incat nu ne mai ramane
decat sa ne punem cenusa in cap, sau sa renuntam pur si simplu sa mai
declaram ca suntem romani ! Inainte de '89 eram priviti cu simpatie aici,
noi romanii, eram considerati oameni eminenti, insa in numai 20 de ani, am
ajuns sa primim in bloc eticheta de tigani.

Si cum sa nu o faca, daca in presa romana nimeni nu vorbeste de romanii de
succes, de romanii inteligenti, si asta pentru ca ziarul se vinde numai daca
il are pe prima pagina pe Guta, Minune, etc. Eu refuz sa ma las manelizat,
insa asta se pare ca este echivalent cu a renunta sa ma mai consider roman.
Tara mea se cheama Romania, nu RRomania!"


Dati mai departe !
Asa poate ajunge si la un ilustru oficial, care sa ne apere CA DOAR DE ACEEA
II PLATIM NU ?!!

A SOSIT VREMEA BARBATIEI SI ONOAREI

Foarte atenti la limbaj astazi cei de la stirile ProTV i-au prezentat pe cei care au aruncat cocktailul Molotov in fata unui club la Cluj drept "arabi israelieni". Ma intreb acum ca prostul de ce in cazul sau, Mailat nu a fost prezentat drept un tigan roman... Cica ar fi politic incorect si trebuie sa le spunem rromi...

In nici 20 de ani de la revolutia anticomunista, in care romani tineri si batrani deopotriva au murit pentru o viata mai buna, tiganii s-au transformat in RROMI, leii in RONI si toate astea intr-o tara care se numeste Romania. Nu vi se pare ciudat? Oare are vreo legatura cu trasaturile etniei, pe care le regasim pana la nivel guvernamental, sau o fi vreo coincidenta?

Si exista oare vreo legatura intre ceea ce vedem acum cu ochii nostrii si faptul ca Ceausescu selecta copii din orfelinate, unde stim ca multi tigani isi lasau copii, pentru fosta urata si temuta Securitate... Securitate care se antrena pentru a induce in eroare si a tine sub talpa un popor intreg... O fi si asta o coincidenta?

Tiganii au luat prin diverse metode centrele marilor orase si nimeni nu-i intreaba ce si cum nici macar de ochii lumii... Cand baroneasa Emma Nicholson le-a atras atentia ca nu respecta drepturile copilului, atunci cand isi casatoresc puradeii de tineri, tiganii i-au retezat-o cu tupeu: ei au legile lor. Si asa a ramas... In schimb cand ciobanul roman spune ca branza lui este preparata traditional, cand taranul spune ca vrea sa faca tuica asa cum o facea din mosi stramosi sau ca vrea sa-si taie porcul de Craciun i s-a spus: "asta e legea"... O fi si asta o coincidenta...

Tiganii, fac gramezi de copii si nici macar nu ii inregistreaza la nastere... Te-ai gandit vreodata ca in caz de razboi de exemplu pe acestia nu ii va chema nimeni la mobilizare pentru ca ei practic nu exista in acte? Asta asa in teorie... Dar daca se va intampla? Intotdeauna in istorie o criza economica mondiala a fost urmata de un razboi global... Sa speram ca nu e cazul... Dar daca?!! Trebuie sa fim toleranti cu minoritatile dar poti accepta sa ne lasam exterminati pentru ca ele sa prospere?!! Ai putea sa trimiti copilul tau sau sa te duci tu sa fii carne de tun in timp ce puradelul si tat-su stau acasa bine mersi?!! Coincidente...

Romania sufera o scadere demografica, fapt fara precedent in istorie, si, in timp ce tiganii rasar ca ciupercile dupa ploaie si devin din ce in ce mai agresivi, guvernanti bruneti taie din bugetul de sanatate si invatamant ca sa poata aloca fonduri ce pot fi directionate spre buzunarele lor... Iar copiii nostri sunt tot mai putini, mai putin sanatosi, mai incapabil sa analizeze situatii si deci o prada mai usoara... Oare acestea sunt tot coincidente?

Cand un mare demnitar PSD, i-a fost nas la nunta unei fetei de bulibasa, care-si spunea rege sau imparat, oare ce alte indatoriri avea fata de familia tiganeasca? Tot o coincidenta...

Mai oameni buni, treziti-va, ca deja suntem cu latul de gat si se strange!!! Unde sunt oltenii lui Vladimirescu, moldovenii lui Stefan cel Mare sau ardelenii lui Avram Iancu? Vi s-a facut frica? V-au amortit simturile? Cine zice ca trebuie sa ne predam, sa murim in liniste, sa lasam femeile si viitorul copiilor nostri satrei tiganesti? Cine?!! Suntem barbati sau ficusi? Sau purtam ilegal podoabele barbatiei intre picioare?!! Daca tot e sa murim sa luam cat mai multi dupa noi nu sa ne predam rusinos si las...

MAREA TRADARE NATIONALA. CRIMA SI PEDEAPSA

In timp ce romanii se sinucid sau se omoara intre ei, impinsi de disperarea mizeriei in care se zbat, cei care au fost alesi sa apere interesul national isi apara doar interesele proprii... Ne lasam umiliti, tacem, si nu facem nimic... Pana cand?!!

Bugetul pentru medicii de familie a fost redus, dar raman in vigoare bugetele alocate pentru vacile de muls ale celor care au acces la putere: construirea virtuala de autostrazi pe banii nostrii, de unde fiecare baiat destept o sa-si traga partea ce i se cuvine stand pe scaunul pe care noi i l-am oferit prin vot, cresc impozitele pe imobile, taxa auto este dubla si nu tripla...

In caz ca nu te-ai prins inca, ei nu stiu sa faca afaceri. Nu! Dar se pricep foarte bine sa faca scheme pe banii obtinuti de la noi si care sunt stransi sub denumirea de "bugetul statului", buget pe care ei il considera un bun personal pe care au dreptul sa-l foloseasca pentru nevoile lor personale: inca o vila, inca un Bentley... asta in timp ce romanii sunt din ce in ce mai apasati... De fapt toti astia au atitudinea unor gainari care au ajuns in pozitia din care pot fura mult mai mult decat motata din curtea vecinului, si acum ne fura pe toti... Si nici nu-i prea poate prinde nimeni... Cine ii poate verifica? Tu? Eu? Vedem doar ca ceva nu e bine si intuim ce...

Pentru ca marii smecheri ai Romaniei sa nu piarda bani in vremuri de criza, ei nu vor sa plateasca asa cum e firesc intai terenul si dupa aceea sa construiasca... Nuuuu... Ei intai iau cu japca terenul de la oameni care au muncit o viata pentru el, si daca il vor plati vreodata, o vor face cat mai tarziu cu putinta ca sa nu le scada profitul... Pentru ei Romania este un SRL personal. Intai fac soseaua ca sa-si asigure comisionul de semnatura ca doar sunt saraci bietii de ei... Stim cu totii ca este asa dar pana cand trebuie sa ii mai suportam? Pana cand?!! Nu va mai amintiti de Ceausescu? Darama casele oamenilor, pe care le lua tot cu japca, pentru a face blocurile cenusii pe care le vedem azi...

Demografic populatia de romani este in imbolnavire si in scadere in timp ce populatia de tigani creste. Astia scad bugetul pentru sanatate! Asta in timp ce, ca doar sunt smecheri de smecheri, si-au crescut bugetul de cheltuieli pentru deplasari la Parlament si au aruncat acest anunt printre sutele de crime ce ni se vara pe gat la stiri! Pentru ei nu e criza... Numai pentru "pulime", adica noi! Criza trebuie platita tot cu sangele nostru, diluat pe zi ce trece de o alimentatie tot mai saracacioasa, deci nesanatoasa, si de un regim de viata deprimant...

Toate aceste pseudo-politici, fara cap si coada, care duc la Romania si romanii spre prapastie, sunt de fapt inalta tradare si ar trebui pedepsite... Pedeapsa cu moartea ar trebui reintrodusa. Asistam la asasinarea noastra ca popor de catre o turma de inconstienti pusi pe capatuiala si care nu mai au nici un pic de umanitate... De onoare ce sa mai vorbim?!! In loc de inima si-au grefat un aparat de numarat euro si dolari, iar in loc de suflet un cont bancar...

Sunt de acord ca fiind in cercurile puterii mai faci si cate o afacere, doar ai acces la informatii... Dar de aici si pana la jaful national sistematizat si atacul la existenta unei natiuni e cale lunga... Pentru ca ne fura pe toti... Ne iau banii din salarii si isi indeasa buzunarele cu ei, ca niste caini hamesiti care nu au mai vazut mancare de multe zile si care acum au intrat camara unui restaurant de lux... Ne asasineaza genetic reducand accesul la sanatate... Pana cand?!!

Cireasa de pe tort este sfidarea... Ne privesc de sus si ne mint cu nerusinare uitandu-se in ochii nostrii si daca doamne fereste ii luam la bani marunti ne cer sa ii respectam punandu-ne pumnul imunitatii parlamentare in gura. Va mai amintiti atitudinea parlamentara fata de fiul unui roman ce a murit in revolutie? Noi, impovarati si cu plumbul pus la picioare, ne acceptam soarta si ne lasam umiliti... Pana cand?!!

Camara din care se infrupta ei este Bugetul iar restaurantul de lux este Romania. Bugetul este suma tuturor impozitelor si taxelor pe care statul le ia din castigurile si asa insuficiente pe care le avem! Pana cand sa mai rabdam?!!

DOAR MORT DEVII LEGENDA?

Altfel nu ai nici o sansa...

Am vazut zilele acestea o mare agitatie si tot soiul de lume care deplange moartea lui Marian Cozma. Si chiar asa se cuvine cu conditia ca cei care tot isi varsa lacrimile pe internet si pe TV sa nu fie tributari influentei mass media ci sa-l fi cunoscut cu adevarat pe tanar asa cum era el si sa-l fi apreciat si in timpul vietii pentru performantele sale...

Trimit unii si altii, care simt ca acum e momentul sa arate ca si ei exista, si se folosesc de orice prilej ca sa iasa din anonimat, tot soiul de mesaje pe internet si ma intreb: oare talentul dat de Dumnezeu trebuie sa moara odata cu omul, pentru a fi recunoscut? Nimic nou... Se stie despre pictori mai ales, ca devin mai notorii decat au fost vreodata in viata, dupa ce au trecut la cele drepte...

Eu unul, fiind atat de absorbit de partea cu muzica si atat de indolent de gras, desigur ca nu am nici o legatura cu sportul... Asa ca spre rusinea mea recunosc faptul ca nu am auzit de acest om inainte... Si indolenta mea este caracteristica majoritatii conationalilor mei... Este o chestiune de genetica daca ma intrebati pe mine.

Si totusi la romani mai e ceva in plus: fereasca sfantul sa ai vreun talent! Va deveni o piedica in calea fericirii tale depline, pentru ca romanii iubesc cu mare aplomb mediocritatea. Iubesc si aplauda curvele, smecherii umflati in sali de fitness si tot soiul de ratati care cred ca daca au bani sau au aparut cumva pe sticla sunt semizei.

Elite avem dar cine le mai asculta? Se imputineaza pe zi ce trece, si, cu tristetea indulcita de satisfactia muncii lor se autoexileaza intr-un univers propriu... Noi, desigur, ii vom aprecia, dar nu vii... Singurul talentat bun in Romania este cel mort, cu rare exceptii. Pe cel viu il ironizam, ba chiar il si scuipam altadata, ca are alte pareri... Pai nu asta este si ideea? Nu de aceea sunt geniali? Nu fac ei diferenta identificand ceea ce noi nu putem?

Daca stau sa gandesc mai bine, avem chiar si categorii de mediocrii pe taramurile mioritice... Mediocrul needucat care se manifesta exclusiv fizic impunand simplitatea intelectului sau cu pumnul. Cel mai rau insa este mediocrul educat... Pe asta il recunosti dupa aerul de doct pe care il afiseaza... E mereu calm, dar ironic... Si ironiile sale, carora el le spune glume, vor fi un atac direct orientat catre persoana aflata in vizor... Este metoda lui favorita de intimidare.

Asta face pe pacifistul, dar daca nu te convinge cu cunostintele sale, sufletul sau mic se strange intr-un puseu de furie, care se manifesta printr-un zambet fortat sau un ranjet, si arunca asupra ta tot arsenalul de mistocareala caragialeasca pe care il are il stie. Chiar se si antreneaza in acest sens. Si adesea este admirat pentru modul in care face conotatiile acelea pe care le gaseste batandu-si capul ce sa mai spuna ca sa umileasca omul din fata lui... Desigur ca tu neavand aceasta mentalitate vei fi prins cu garda jos si chiar vei parea prost sau fraier (ca tot aia e)...

Imi vine in minte cum in decembrie trecut, cand ne-a parasit Adi Mocanu, toata lumea vorbea de talentul sau muzical, de perspectivele sale care nu au mai apucat sa se fructifice. Mie imi pare rau si acum ca nu am avut ocazia sa vorbesc cu el dupa ce ne-am certat. S-au spus vorbe grele atunci... Unii chiar au uitat vorbele urate ce le spuneau despre el pe la spate. Au trecut doua luni si doua zile de la inmormantare si vorbele au amutit... asa cum vor amuti si despre Marian si cum vor amuti despre multi altii daca nu ne ingrijim sa schimbam ceva... In NOI!

O schimbare trebuie sa aibe loc... Schimbarea trebuie sa inceapa cu mine, cu tine si asa pana la urma cu noi toti. Trebuie sa cunosc, sa recunosc, sa am grija si mai ales sa respect oamenii de valoare din Romania, sa le acord in continuu recunoasterea talentului si muncii lor si NICIODATA sa nu tratez aceste valori, binecuvantate de Dumnezeu cu ceva ce eu nu posed, altfel decat merita.

Desigur se ridica statui si se tin comemorari cu discursuri bombastice si asa aflam ca cel care nu mai e a fost. In fata mortii nu mai avem curajul sa ne imbatosam in virtutea penajului nostru mediocru.

Mai avem noi romanii avem si alte probleme cu valorile noastre... Adoptam orice este din afara Romaniei si luam de bun orice nu ne apartine... Chiar si manelele, care sunt o jalnica interpretare a unor melodii furate cu tupeu, vin din afara granitelor... Mediocritatea da din coate in continuu, mioritic, ca sa-si faca loc si sa iasa in evidenta... Asa am ajuns sa vedem mari actori ai scenei romanesti ca se zbat in lipsuri materiale. Americanii i-au facut milionari si i-au idolatrizat pe ai lor...

Sa recunoastem valoarea fiecarui individ deosebit, care face diferenta, este ceea ce trebuie sa facem... Asta ne poate face si pe noi deosebiti finalmente... Si cand auzim ironii lansate de otravitoarea limba a mediocrilor sa le-o retezam scurt si cuprinzator: "Poti tu sa faci mai bine acest lucru?" Tupeul nesimtit al mediocritatii e prezent de dinainte de Caragiale si trebuie omorat din fasa, pus la zidul rusinii, pentru ca nimeni sa nu indrazneasca sa scoata un sunet in fata valorii...

Si daca tot suntem aici sa ne punem mereu intrebarea: "Eu pot face asa ceva?" Poate asa, surprinsi ca nu, o sa incepem sa facem diferenta dintre noi si valorile reale, care se afla inca aici si trec timide, tacute, pe langa noi. Si le vom trata cu respectul cuvenit. Cat sunt in viata!

Amin!

România cu lanţul de gît

(Lucian Mandruta)

Lanţul e de aur, România nu mai ştim prea sigur ce mai e şi a cui. Realitatea demografică s-a schimbat brusc, ca o furtună sosită din senin. Sîntem sub ocupaţie, dar nu se vede nici o armată. Sîntem colonizaţi de o populaţie certăreaţă şi nesimţită, venită din nici o stepă, adusă de nici un avion. O populaţie care a evoluat în interiorul corpului naţional, ca fetuşii din Alien, şi care iese acum prin burtă, urlînd din toţi bojocii: "Am avere, am valoare!".

E ca şi cum undeva, în secret, cineva ar fi dat drumul la o maşină de mîl uman care acoperă încet-încet naţiunea lui Sadoveanu, a lui Eliade şi a lui Nichita. Incubatoarele de incubuşi din cartierele periferice, fabricile de cetăţeni ale lui Ceauşescu, tradiţia celor 15 copii în sălaşele de nomazi, cine mai ştie? Lumea de pe stradă nu mai e cea pe care o ştiam din copilărie. Tata Ioane şi Tanti Mimi, familie veche, cu casa în Cezar Bolliac, făcută la 1870, au lăsat în urmă un copil, care a mai făcut un copil, blond şi bucălat şi bine crescut, cu care mă jucam acum 40 de ani. Pînă la urmă, a plecat în străinătate, la studii şi nu s-a mai întors niciodată. La fel, jumătate din stradă: urmaşii burgheziei care a avut timp să dospească elite. În locul celor dispăruţi, au apărut rufele colorate întinse la uscat şi boxele scoase pe geam. În locul bunicii care ne spunea să nu scuipăm pe jos, s-a aşezat bunica ce-şi trimite nepoţii după băutură. Peste tot miroase a moarte prin sufocare: e ca şi cum o prezenţă grea şi absurdă s-ar fi aşezat peste cerul nostru, peste felul nostru de a fi, peste ce credeam că e bine şi mai ales peste ce credeam că e frumos.

Cefele groase nu mai sînt de mult buletinul de identitate al bulgarului: cetăţeanul român, cu lanţul de-un kil jumate, îi bate acum obrazul profesorului care se căzneşte să-i educe odrasla: "Bine, bre, crezi că eşti tu mai dăştept? Ia să văd ce maşină ai!". Noul domn Goe nu mai e nici măcar simpatic: e viitor combinator şi dealer de droguri, viitor culturist, viitor ce vreţi voi, în afară de viitorul ţării lui, care se va mulţumi, de la un punct, doar cu trecutul.

Despre România, alternativa Caragiale nu mai are ce spune. Populaţia care ne înlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, în sensul cel mai rău şi primitiv cu putinţă. Scriitorul nu mai poate face nimic: e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor.

Acum cîteva zile, am văzut la Craiova parada acestei Românii Noi, triumful Mafiei înhămate la coşciugul lui Caiac, în semn de veşnic respect pentru o viaţă de crimă şi muşchi în sînge. Oamenii ăia care dădeau ordine poliţiei se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea oficială, după ce au pus mîna pe cea simbolică: ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, sîntem călcaţi de maşinile lor. Undeva, departe, Uniunea Europeană şi moda corectitudinii politice ne învaţă să mulţumim frumos pentru asta şi să ne ştergem la gură. Am fost o naţiune, devenim o sumă de triburi. Sîntem o ţară ocupată de hoarde sosite din pîntece de mame eroine. O ţară pusă la respect cu pumnul plin de tatuaje, o ţară în care fiul naiv şi sărac al ţăranului (cîţi or mai fi aşa) îşi face educaţia din textele de pe Taraf TV şi meseria de la şuţii cu care se întîlneşte la Gara de Nord, cînd se dă jos din autobuz. Marginea lumii s-a răzbunat dînd buzna în centru, pusă pe jaful identităţii naţionale, întocmai ca barbarii care năvăleau în Roma, surprinşi că localnicii n-au puterea să lupte.

Ţara cea nouă, care vine peste noi, nu mai are nevoie de ce-am strîns în muzee şi-n cărţi. Dar se va bucura, un pic, de efortul nostru. Cartea de română se poate retrage în privata din curte, unde îşi va îndeplini ultima menire, neprevăzută de nici un critic. În locul ei, discurile cu manele rămîn să sfideze eternitatea. Cu ele nu poţi să te ştergi la fund.
Chiar dacă ai vrea.

Banal

Astazi mi-am dat seama ca sunt gol de idei de o vreme incoace... Nu imi vine nimic in minte mai nimic de doamne-ajuta, ci sunt parca posedat malefic de gandurile banale ale vietii de supravietuire pe care o duc in Romania impreuna cu voi toti...

Bunica mea a murit saptamana trecuta si eu nu am putut fi la inmormantare. Nu i-am fost deloc aproape in ultimii ani cand ar fi avut nevoia cea mai mare. Dumnezeu sa o odihneasca si sa se indure de mine atata vreme cat ma mai tine in viata...

Nu am suportat sa vad niciodata suferinta altora si cinic m-am ascuns dupa scuze de doi bani... Si asta chiar daca i-am iubit. Sau, poate nu sunt capabil sa iubesc cu adevarat pe nimeni... Cine stie... Senzatia ca iubesc a aparut totusi clar in mine de multe ori. Dar cand aratam ce se ascunde in maruntaiele sufletului eram luat in ras sau, mai rau, eram repezit... Poate de aceea am invatat sa fiu mai cinic si mai pragmatic cu cei pe care ii iubesc...

Singurul care m-a mai ajutat zilele acestea a fost soarele, care a rasarit si a stralucit cu putere zilele acestea, dupa atatea zile gri. Chitara mea noua si "roscata", noua mea iubita cum o alint, a adus si ea un pic de lumina in mohorata noastra garsoniera. Si parca in culori e mai bine, uiti de acasa si Bucurestiul e mai prietenos...

Asta daca nu te-ai uitat la ultimele stiri unde niste imbecili s-au batut intr-o intersectie... Oare cum o fi sa ti se reverse testosteronul direct in neuroni? Cat ego mai incape in oamenii care practic sunt un zero barat in fata infinitatii universului si a Creatorului sau?

Am nevoie crunta de o evadare din banal in fantastic. Dar nu am curajul sa fac pasul care m-ar ajuta. Am invatat sa reprim visele la fel ca si marea majoritate si am inceput sa dezvolt pesimismul acela specific romanesc, care duce la resemnare. Si asta in conditiile in care sunt constient de tragicele consecinte pe care toate acestea le au asupra intelectului! Cum o fi la cei care nici nu sunt constienti de aceste lucruri nici nu vreau sa-mi inchipuiesc...

Sau poate ca, pentru si cu structura mea interna, e mai greu? Si cu cat e oare mai usor sa gandesti simplu prin prisma stomacului?!! Daca ai papa bun totul e ok, hrana pentru suflet nu mai trebuieste, asa te ghidezi toata viata, in functie de asta legi prietenii... Trebuia oare sa-mi dezvolt ego-ul in functie de aceste criterii simple ca sa fiu mai fericit?

Nu stiu... Nu stiu nimic... Acum, ma simt banal si neinsemnat chiar si pentru mine, si ma rusinez de asta, de parca as fi gol pusca prima oara in fata unei femei... O fi grav sau e o stare trecatoare?

Nu stiu... Nu stiu nimic... Dar astept salvatoarea zi de maine ca sa imi pot reveni. Si daca nu cea de maine, poate va fi cea de poimaine... Ah! Pandora asta ne omoara...

CAPRA VECINULUI SAU... ANESTEZIAZA-MA... TE ROG!!!

Ca si voi ma deplasez in locuri. Ca si voi, intru in traficul nebun al orasului. Ca si voi, in momentul in care am pus piciorul afara, strada m-a si inghitit transformandu-ma in proprietatea ei amalgamata si amorfa...

Si mergand pe strada de plictiseala sau din curiozitate - cine stie - am dezvoltat un obicei ciudat... Sa studiez ce se intampla in jurul meu... asa ca in orice loc m-as afla aleg cate un subiect cu fata umana care pare sa ofere lucruri interesante...

Uneori analizez o discutie simpla si o disec, alteori scanez fete sau obiecte ce se afla in strada... Alta data doar ma mir de cate ceva care-mi atrage atentia... Si in timp, tot facand lucrul acesta, am inceput sa ma intristez...

Unii spun ca sunt in floarea varstei... Eu stiu sigur ca am trecut de jumatatea vietii, si parca nu-mi pare rau ca plec dintr-o astfel de lume... Am sa-i regret doar pe unii dintre cei pe care i-am cunoscut, prea putini fata de anii petrecuti aici pe Pamant...

Chiar ma voi bucura la plecarea de aici... Caci totul se invarte din ce in ce mai repede in jurul nostru si intr-o zi centrifuga provocata de noi insine ne va azvarli cat colo... URA se raspandeste mult mai repede decat atunci cand eram copil, iar oamenii nu isi mai poarta o dragoste fireasca unii altora... Se iubesc mai mult pentru ceea ce-si pot oferi reciproc decat pentru ceea ce sunt fiecare in parte...

Au toleranta reala zero unii pentru altii si doar incearca sa fie toleranti in virtutea unei mode. Intr-o lume in care Dumnezeu incepe sa fie desfiintat vad cum umanitatea se destrama si este inlocuita cu un soi de sentimentalism mecanic-instinctiv, care la vreme de incercare nu va da nici un rezultat... Asa ca ce a mai ramas aici pentru un suflet?

Moartea caprei vecinului si a vecinului insusi au capatat rangul de politica de stat, iar majoritatea a imbratisat ideea cu entuziasm si o aplica oriunde si pentru orice... Asa ca, orice talent sau aptitudine primite in dar de la Dumnezeu ai avea, devin o piedica in calea fericirii tale...

Ciudat este ca, tot traind asa, incep EU sa ma acresc si sa imit acest stil, dintr-un instinct de conservare pe care il urasc si cu care ma lupt zilnic... Uit adesea ca puterea lui Dumnezeu este mai mare decat orice uneltire sau rautate a oamenilor...

Imi amintesc ca nu eram asa... Dimpotriva eram cu inima deschisa fata de oricine si credeam ca toti imi vor binele... Cand am aflat pentru prima oara ca unii vorbesc una in fata ta si alta in spatele tau, o unda de soc m-a smuls din aer si m-a adus mai aproape de telurica varza a caprei... La fel si cand am realizat ca adevarul are mai multe variante si ca este o chestiune optionala pentru multi...

Prea putini sunt altfel... Pe aceia ii vad trecand pe strada ca niste uriasi si de obicei ii recunosc, ii cunosc sau trebuie sa ii cunosc. Restul, sunt ca gandacii de bucatarie: cand ii vezi, de sila, instictul iti spune sa ii strivesti cu piciorul... Dar totusi, sunt multi, si, aparent sunt oameni, prin faptul ca sunt bipezi si vorbesc articulat... Asa ca prefer sa ii las in voia mintii lor, si sa trec strada cautand un alt subiect de studiu...

Si nu ma pot abtine sa nu ma gandesc la zicala cu capra vecinului... Atunci, cuprins de o frica disperata (sau de o disperare fricoasa?!!), ma uit in ochii fiecarui trecator si il implor in gand: Anesteziaza-ma... Te rog!!!