Logica? Indivizi rezonabili care iau decizii conforme cu datele ce le stau la indemana? Ei asi! De unde?!! Paroxismul haitei crestea... Si crestea... Doar pentru o singura clipa, o clipa ce o regret si o voi regreta intotdeauna, m-am pierdut cu firea. Argumentele inexistente se transformasera in minciuni grosolane... Si eu urasc minciuna. Cea mai grosolana i-a apartinut masculului alfa si spunea ca nu as fi citit Biblia... Aseara pe un prieten l-a pufnit rasul din toata inima cand a auzit aceasta aberatie...
joi, 1 august 2013
PROFIL DE HAITA: UN ALFA VIRTUAL SI TREI TUTE REALE
Logica? Indivizi rezonabili care iau decizii conforme cu datele ce le stau la indemana? Ei asi! De unde?!! Paroxismul haitei crestea... Si crestea... Doar pentru o singura clipa, o clipa ce o regret si o voi regreta intotdeauna, m-am pierdut cu firea. Argumentele inexistente se transformasera in minciuni grosolane... Si eu urasc minciuna. Cea mai grosolana i-a apartinut masculului alfa si spunea ca nu as fi citit Biblia... Aseara pe un prieten l-a pufnit rasul din toata inima cand a auzit aceasta aberatie...
marți, 30 iulie 2013
UN CUI IN COSCIUG: 30 IULIE...
Si daca tot trebuie dus cineva la abator, de ce sa nu selectam in funtie de IQ, nivelul de cultura generala si aptitudini (prostii si asa sunt mai multi nu-i asa?), avand totodata un set de reguli de comportament social care sa excluda posibilitatea ca mediocritatea si prostia sa incerce vreodata a mai ridica nasul si sa pofteasca ceea ce nu li se cuvine?!! De ce sa supravietuiasca prostia si nu inteligenta, munca si talentul puse in slujba comunitatii? De ce sa ne intoarcem inapoi in copaci sau pe un drum ce omenirea l-a strabatut deja? Va intreb: DE CE?!!
marți, 7 aprilie 2009
Tara lui Papura-Voda...
Cum s-a ajuns aici? Chiar imi este greu sa inteleg...
De ce sunt de partea lui Becali? Foarte simplu: tara arde si baba se piaptana! Cu alte cuvinte, cred ca avem probleme mai mari decat un om care si-a rezolvat problema prin mijloace prea putin violente fata de ceea ce ar fi facut insusi Politia spre exemplu...
Mesajul ce ni se transmite? E de intimidare: "Vedeti ce putem face unui om puternic si cu multa sustinere populara? Aveti grija fiecare in parte!" si "Noi suntem hotii, deci, trebuie sa va purtati frumos cu noi da?!!"
Propun ca de astazi inainte sa creem crese si gradinite unde hotii sa primeasca laptic, si cereale, sa fie scosi la plimbare si sa li se faca toate poftele...
Cum ziceam, barbatia romaneasca e pe cale de disparitie... Barbatul roman de azi, ca tipologie este in general un mare mistocar, cu aplecare spre mici gainarii, ca de afaceri nu poate fi vorba... Mai bine se descurca femeile din Romania dar si ele au inceput sa se vanda pe mai nimic...
Odata tiganii erau servitori... Acum romanii si Romania sunt servitorii tiganilor... Halal vremuri traim...
Mi-e rusine si scarba de mine...
vineri, 3 aprilie 2009
George Becali a devenit erou. Eu il sustin!

Daca pana la revelionul 2009 il luam in ras pe George Becali, dupa ce l-am cunoscut personal trebuie sa recunosc ca am inceput sa am indoieli... Dar orice indoiala s-a risipit acum in urma arestarii sale care este o sfidare la adresa noastra a tuturor. Omul a avut cu ce si cum sa isi recupereze masina. Chiar daca le-ar fi dat si cateva palme tot era putin pentru furtul unei masini.
As fi de acord cu autoritatile daca am trai intr-o tara unde politia se misca la fel de repede precum a facut-o si el. Asta e de fapt un semnal ca se poate. Toate acestea se intampla dupa ce mai in vara am vazut politisti acuzati de complicitate cu hotii de autoturisme. Dar Becali reprezinta o voce din popor, simpla care poate sa pune bete in roate multora, si care asa ca un fele de Ilie Moromete spune lucrurilor pe nume ridiculizandu-i pe mai marii Romaniei...
Semnal de alarma!!! Statul politist si fosta Securitate nu au disparut deloc. Mentalitatile sunt aceleasi! Acum incep sa isi dea arama pe fata. Si daca ii lasam va fi vai de capul nostru. De aceea acum, dupa ce nu am fost de acord niciodata cu Gigi Becali si il luam in ras, ma vad obligat moral sa il sustin.
Voi merge si eu la protest impreuna cu ceilalti oameni simpli. Asa ar trebui sa faceti si voi! Chiar asa!
Nu luptati pentru el, ci pentru voi insiva, caci semnalul e clar : daca lui i se intampla asa ceva, noi cei multi, si asa destul umiliti, nu avem nici o sansa!
joi, 2 aprilie 2009
ROMANII INVATA SA ZBOARE...
Batrani sau tineri au obrazul zbarcit
Apasati de poveri, de dureri, de uitare
Cautarea luminii i-a obosit
Romanii acum invata sa zboare...
De la etajul opt, sau etajul trei
Intr-un univers paralel cautand o scapare
Sufletul lor acum de-aici s-a pierdut...
Romanii? invata sa zboare...
Nimic n-au primit, pentru ei nu s-a dat
Nici aer, nici apa, nici flori, nici iertare
Obositi de-a se sufoca infinit
Romanii, invata sa zboare...
E spectacol, e circ, e senzatie, e soc!
E total, peste tot e stirea cea mare...
Eu stau ca si altii, si nu fac nimic
Romanii invata sa zboare...
Ciorile croncane, totul e gri,
Doar sangele-i rosu pe trotuare
Uratii lumii contempleaza ranjind
Romanii invata sa zboare
vineri, 20 martie 2009
FIFTY - FIFTY (tragicomedie). MOTTO: Mai bine o jumatate sanatoasa decat un intreg bolnav)

- Jumatate in serios - jumatate in gluma
- Jumatate rautacios - jumatate binevoitor
- Jumatate invidios - jumatate admirativ
- Jumatate periculos - jumatate hazliu
- Jumatate cu dusmanie - jumatate prietenos
- Jumatate pe ascuns - jumatate la vedere
- Jumatate ca tiganu` - jumatate patriotic
Cam asa mi-a sunat in urechi mesajul unui "prieten", care incerca sa imi explice ca nu prea am nimic in comun eu cu Noua Dreapta (el fiind membru, eu aproband cateva idei ND) si cu Romania, legand chestia asta de faptul ca sunt jumatate sarb (dupa mama). In caz ca nu ati stiut (nici eu nu stiam) exista ceva diferende teritoriale intre romani si sarbi dar acolo de unde sunt eu, mai pe la granita de Vest si pe unde intra vantul in tara, nu prea face nimeni spume la gura pe tema asta...
Avand in vedere situatia economica si politica in care se afla cele doua tari ma gandeam ca se aplica si la nivel geopolitic, si foarte bine inca, principiul roman "divide et impera". Pana una alta ma simt roman si la mine acasa. Militez la vedere pentru o Romanie mai buna si un roman genetic imbunatatit. Poate ca nu ar trebui sa fac asta... Sau poate ca numai eu nu vad bine si totul e roz in Romania...
Nu ma ascund si nu mi-e frica de oameni, pentru ca ei nu imi pot face nici un rau. Cel mult pot sa imi ia viata... Nu am nimic de pierdut si nici timp nu am sa ma impiedic de cioturi...
- jumatate sarb - jumatate roman
De cand a devenit asta o problema, mai astia? Sau va macina invidia si rautatea pentru te miri ce alte motive numai de voi stiute? De cand e asta o problema pentru voi, cei care vorbiti in soapta pe la colturi, si, tot pe la colturi, va afirmati patriotismul, desi VOI sunteti aceia care vindeti marfa tiganilor pentru un ban in plus (aici ma refer inclusiv la marii "patrioti" romani care canta sau au cantat manele)?!! Nu-i asa baieti? La placinte inainte la razboi inapoi, nu?!! Cand bucatele sunt pe masa aveti curaj!!! Halal sa va fie!!!
Acu a vorbit jumatatea aialalta tuturor acelora care, asemeni "prietenului" sus-mentionat si al carui nume nu are nici o importanta, au placerea infantila de a se juca mereu cu lopatica in rahat...
Raman la parerile mele... Nu am obosit si nu voi obosi niciodata sa apar principiile in care cred, mai ales in fata lindicului cu tupeu obraznic. Asta face cu adevarat un barbat sa fie barbat!
Aceasta postare nu va primi nici un comentariu fara identitate clara. Lasii si placintarii nu au ce cauta!
joi, 19 martie 2009
ACEASTA NU-I LUMEA MEA (proprie, scrisa azi 19.03.2009)
ACEASTA NU-I LUMEA MEA
Aceasta lume este a lor.
Lumea celor rai.
Traiesc aici dar nu fac parte din ea.
Cu oameni-caini si cu oameni-lingai,
Aceasta nu-i lumea mea.
Aceasta lume este a lor.
Adevarul se pierde-n perdele de fum.
Intr-o zi ca multi altii de aici voi pleca.
Sunt doar spectator,
Aceasta nu-i lumea mea.
Ma tin deoparte si ma feresc,
De molima aceasta
Sa ma molipsesc.
Ma zbat uneori sa opresc ceva,
Dar aceasta nu-i lumea mea.
Aceasta lume este a lor,
Si pot sa faca ce-or face cu ea.
Astept sa se intample ceva si sa zbor
Aceasta nu-i lumea mea...
marți, 17 martie 2009
PROVERBE STRICT ROMANESTI
- Ca romanu` nu-i niciunu`: unde-s multi putea fi unul
- Fie painea cat de rea, tot ti-o fura cineva
- Cine ne viziteaza ne face onoare, cine nu, placere
- De urata nu-i frumoasa, da-i desteapta proasta dracu`
- Ne nastem goi, uzi si flamanzi. De abia dupa aceea lucrurile se inrautatesc
- In viata sunt doua cuvinte care deschid multe usi: trage si impinge
- Omul intelept isi face vara sanie si iarna o pune pe foc
- Cine fura azi un ou si se lasa prins e... bou
- Proverb marinaresc: iubeste-ti copilul ca si cand ar fi al tau
- Nici o fapta buna nu scapa nepedepsita
- Cum iti asterni, cum vine altul si se culca in locul tau
- Ai carte, ai cu ce sa te stergi la cur
- Daca totul a iesit bine inseamna ca ai gresit undeva
- Mama prostilor e mereu gravida
- Mai bine burtos de la bere decat cocosat de la munca
- Lasa pe maine ce poti face azi ca poate poimaine nu mai este nevoie
- Nu esti beat atata timp cat poti sta intins pe podea fara sa te sprijini
marți, 10 februarie 2009
România cu lanţul de gît
Lanţul e de aur, România nu mai ştim prea sigur ce mai e şi a cui. Realitatea demografică s-a schimbat brusc, ca o furtună sosită din senin. Sîntem sub ocupaţie, dar nu se vede nici o armată. Sîntem colonizaţi de o populaţie certăreaţă şi nesimţită, venită din nici o stepă, adusă de nici un avion. O populaţie care a evoluat în interiorul corpului naţional, ca fetuşii din Alien, şi care iese acum prin burtă, urlînd din toţi bojocii: "Am avere, am valoare!".
E ca şi cum undeva, în secret, cineva ar fi dat drumul la o maşină de mîl uman care acoperă încet-încet naţiunea lui Sadoveanu, a lui Eliade şi a lui Nichita. Incubatoarele de incubuşi din cartierele periferice, fabricile de cetăţeni ale lui Ceauşescu, tradiţia celor 15 copii în sălaşele de nomazi, cine mai ştie? Lumea de pe stradă nu mai e cea pe care o ştiam din copilărie. Tata Ioane şi Tanti Mimi, familie veche, cu casa în Cezar Bolliac, făcută la 1870, au lăsat în urmă un copil, care a mai făcut un copil, blond şi bucălat şi bine crescut, cu care mă jucam acum 40 de ani. Pînă la urmă, a plecat în străinătate, la studii şi nu s-a mai întors niciodată. La fel, jumătate din stradă: urmaşii burgheziei care a avut timp să dospească elite. În locul celor dispăruţi, au apărut rufele colorate întinse la uscat şi boxele scoase pe geam. În locul bunicii care ne spunea să nu scuipăm pe jos, s-a aşezat bunica ce-şi trimite nepoţii după băutură. Peste tot miroase a moarte prin sufocare: e ca şi cum o prezenţă grea şi absurdă s-ar fi aşezat peste cerul nostru, peste felul nostru de a fi, peste ce credeam că e bine şi mai ales peste ce credeam că e frumos.
Cefele groase nu mai sînt de mult buletinul de identitate al bulgarului: cetăţeanul român, cu lanţul de-un kil jumate, îi bate acum obrazul profesorului care se căzneşte să-i educe odrasla: "Bine, bre, crezi că eşti tu mai dăştept? Ia să văd ce maşină ai!". Noul domn Goe nu mai e nici măcar simpatic: e viitor combinator şi dealer de droguri, viitor culturist, viitor ce vreţi voi, în afară de viitorul ţării lui, care se va mulţumi, de la un punct, doar cu trecutul.
Despre România, alternativa Caragiale nu mai are ce spune. Populaţia care ne înlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, în sensul cel mai rău şi primitiv cu putinţă. Scriitorul nu mai poate face nimic: e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor.
Acum cîteva zile, am văzut la Craiova parada acestei Românii Noi, triumful Mafiei înhămate la coşciugul lui Caiac, în semn de veşnic respect pentru o viaţă de crimă şi muşchi în sînge. Oamenii ăia care dădeau ordine poliţiei se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea oficială, după ce au pus mîna pe cea simbolică: ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, sîntem călcaţi de maşinile lor. Undeva, departe, Uniunea Europeană şi moda corectitudinii politice ne învaţă să mulţumim frumos pentru asta şi să ne ştergem la gură. Am fost o naţiune, devenim o sumă de triburi. Sîntem o ţară ocupată de hoarde sosite din pîntece de mame eroine. O ţară pusă la respect cu pumnul plin de tatuaje, o ţară în care fiul naiv şi sărac al ţăranului (cîţi or mai fi aşa) îşi face educaţia din textele de pe Taraf TV şi meseria de la şuţii cu care se întîlneşte la Gara de Nord, cînd se dă jos din autobuz. Marginea lumii s-a răzbunat dînd buzna în centru, pusă pe jaful identităţii naţionale, întocmai ca barbarii care năvăleau în Roma, surprinşi că localnicii n-au puterea să lupte.
Ţara cea nouă, care vine peste noi, nu mai are nevoie de ce-am strîns în muzee şi-n cărţi. Dar se va bucura, un pic, de efortul nostru. Cartea de română se poate retrage în privata din curte, unde îşi va îndeplini ultima menire, neprevăzută de nici un critic. În locul ei, discurile cu manele rămîn să sfideze eternitatea. Cu ele nu poţi să te ştergi la fund.
Chiar dacă ai vrea.