PREDICA DE DUMINICA...

MULTI SUSTIN CA RELIGIILE IN GENERAL, SI CEA CRESTINA IN SPECIAL, SUNT O INVENTIE MENITA SA SPELE CREIERELE FRAIERILOR...

Nu cunosc om pe aceasta lume care sa isi lase de bunavoie casa, familia si averea ca sa plece hai-hui prin lume doar ca sa spele creierele altora... Si atunci logica trebuie sa fie alta...

Apoi curajul cu care se adreseaza unor straini... Si nu in ultmul rand fraza celebra care indeamna la pocainta si din care rezulta ca Dumnezeu iarta pe oricine vrea sa fie iertat si ii cere aceasta... De asemena nerespectarea legilor Lui este vina noastra (intrucat ne-a lasat liberul arbitru), pentru ca ne-a adus la cunostinta legea...

De aici prin extrapolare, nu Dumnezeu ne pedepseste ci ne osandim singuri... Din contra: Dumnezeu se bucura pentru fiecare suflet scapat de la moartea vesnica...

Faptele Apostolilor 17

"1. Pavel si Sila au trecut prin Amfipoli si Apolonia si au venit in Tesalonic, unde era o sinagoga a iudeilor.

2. Pavel, dupa obiceiul sau, a intrat in sinagoga. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi,

3. dovedind si lamurind ca Hristosul trebuia sa patimeasca si sa invie din morti. "Si acest Isus pe care vi-L vestesc eu", zicea el, "este Hristosul."

4. Unii din ei si o mare multime de greci tematori de Dumnezeu si multe femei de frunte au crezut si au trecut de partea lui Pavel si a lui Sila.

5. Dar iudeii care nu crezusera, de pizma, au luat cu ei niste oameni fara capatai din multime, au facut gloata si au intaratat cetatea. S-au napustit asupra casei lui Iason si cautau pe Pavel si pe Sila, ca sa-i aduca afara la norod.

6. Fiindca nu i-au gasit, au tarat pe Iason si pe vreo cativa frati inaintea dregatorilor cetatii si strigau: "Oamenii acestia, care au rascolit lumea, au venit si aici,

7. si Iason i-a gazduit. Ei toti lucreaza impotriva poruncilor cezarului si spun ca este un alt Imparat: Isus."

8. Prin aceste vorbe, iudeii au tulburat norodul si pe dregatorii cetatii,

9. care au dat drumul lui Iason si celorlalti, numai dupa ce au capatat de la ei un zalog.

10. Fratii au trimis indata, noaptea, pe Pavel si pe Sila la Bereea. Cand au sosit, au intrat in sinagoga iudeilor.

11. Iudeii acestia aveau o inima mai aleasa decat cei din Tesalonic. Au primit Cuvantul cu toata ravna si cercetau Scripturile in fiecare zi, ca sa vada daca ce li se spunea, este asa.

12. Multi dintre ei si din femeile cu vaza ale grecilor si multi barbati au crezut.

13. Dar iudeii din Tesalonic, cand au aflat ca Pavel vestea Cuvantul lui Dumnezeu si in Bereea, au venit acolo, ca sa tulbure si sa atate noroadele.

14. Atunci fratii au pornit indata pe Pavel spre mare; Sila si Timotei au ramas in Bereea.

15. Cei ce insoteau pe Pavel l-au dus pana la Atena. Apoi s-au intors, cu insarcinarea sa duca lui Sila si lui Timotei porunca sa vina cat mai curand la el.

16. Pe cand ii astepta Pavel in Atena, i se intarata duhul la vederea acestei cetati pline de idoli.

17. In sinagoga statea deci de vorba cu iudeii si cu oamenii tematori de Dumnezeu, iar in piata statea de vorba in fiecare zi cu aceia pe care-i intalnea.

18. Unii din filosofii epicurieni si stoici au intrat in vorba cu el. Si unii ziceau: "Ce vrea sa spuna palavragiul acesta?" Altii, cand l-au auzit ca vesteste pe Isus si invierea, ziceau: "Pare ca vesteste niste dumnezei straini."

19. Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag si au zis: "Putem sa stim care este aceasta invatatura noua pe care o vestesti tu?

20. Fiindca tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea, dar, sa stim ce vrea sa zica aceasta."

21. Caci toti atenienii si strainii care stateau in Atena nu-si petreceau vremea cu nimic altceva decat sa spuna sau sa asculte ceva nou.

22. Pavel a stat in picioare in mijlocul Areopagului si a zis: "Barbati atenieni! In toate privintele va gasesc foarte religiosi.

23. Caci, pe cand strabateam cetatea voastra si ma uitam de aproape la lucrurile la care va inchinati voi, am descoperit chiar si un altar pe care este scris: "Unui Dumnezeu necunoscut!" Ei bine, ceea ce voi cinstiti fara sa cunoasteti, aceea va vestesc eu.

24. Dumnezeu, care a facut lumea si tot ce este in ea, este Domnul cerului si al pamantului si nu locuieste in temple facute de maini.

25. El nu este slujit de maini omenesti, ca si cand ar avea trebuinta de ceva, El, care da tuturor viata, suflarea si toate lucrurile.

26. El a facut ca toti oamenii, iesiti dintr-unul singur, sa locuiasca pe toata fata pamantului; le-a asezat anumite vremuri si a pus anumite hotare locuintei lor,

27. ca ei sa caute pe Dumnezeu si sa se sileasca sa-L gaseasca bajbaind, macar ca nu este departe de fiecare din noi.

28. Caci in El avem viata, miscarea si fiinta, dupa cum au zis si unii din poetii vostri: "Suntem din neamul Lui…"

29. Astfel, dar, fiindca suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie sa credem ca Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu mestesugirea si iscusinta omului.

30. Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca;

31. pentru ca a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate, prin Omul pe care L-a randuit pentru aceasta si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita, prin faptul ca L-a inviat din morti…"

32. Cand au auzit ei de invierea mortilor, unii isi bateau joc, iar altii au zis: "Asupra acestor lucruri te vom asculta alta data."

33. Astfel, Pavel a iesit din mijlocul lor.

34. Totusi unii au trecut de partea lui si au crezut; intre acestia era Dionisie areopagitul, o femeie numita Damaris si altii impreuna cu ei."