15 MINUTE...

Luciano Pavarotti... Un nume care nu piere nicidecum... Si o idee geniala a unui om ce-a stapanit sunetele produse de incredibilul instrument care este vocea umana... Nu am sa va mint. Favorita mea dintre toate cele de mai jos este `O Sole Mio... Stiti cantecele acelea care iti amintesc de ceva sau cineva? Acesta este unul dintre ele pentru mine...

ACUM STIU, AM AFLAT SI EU...

de Nicolae Steinhardt

Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin. Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat. Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur. Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare aorgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă. Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean.Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne , poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.

Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.

Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart ... este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea,oricecautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu... "

Vedeti, asa ar trebui sa fim in conditii ideale, civilizate... Insa cand necuratenia porneste un razboi impotriva ta, trebuie sa i te impotrivesti. Cu toata forta ta. Dumnezeu calauzeste bratul si pasii fiecaruia pe masura credintei. Pacatului trebuie sa i te impotrivesti spune Biblia. Adevarat, pe unii pana si Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor blestemate...

Simt ca acum este nevoia sa luptam. Sa luptam pentru adevar. Sa luptam pentru lumina. Sa luptam pentru a fi romani. Sa luptam pentru supravietuire. Suntem sub atac. Si asta inseamna razboi. Nu l-am provocat noi. Dar asta inseamna ca trebuie sa ripostam. Nu slab, ci cu putere! Acum stiu, am aflat si eu...

EFECTE INTARZIATE

Parintii mei, care m-au vazut crescand, si-au dorit pentru mine numai lucruri bune... In afara de muzica... Astazi ii inteleg de ce... Aveam un spirit prea rebel si prea razvratit pentru vremurile in care cresteam... Nu m-am schimbat nici acum si ma intreb daca nu cumva aceasta este crucea pe care trebuie sa o port...

Insa tin minte si acum ca tata a avut doua propuneri care mi s-ar fi potrivit excelent... La un moment dat a incercat sa ma directioneze catre teologie. Eu credeam in existenta extraterestrilor, asa ca am pufnit in ras... Mi-a pomenit apoi dreptul si am refuzat ideea gandind ca nu sunt potrivit pentru asa ceva... Insa cumva aceste doua lucruri m-au zgariat mereu pe creier...

Doua lucruri atat de diferite propuse de acelasi om, care, cu certitudine, nu imi dorea raul... Nu am inteles atunci motivatia, dar am ajuns in timp sa o inteleg si sa ii respect mai mult pentru ca au vazut in mine inca din vremea adolescentei calitatile care m-ar fi facut sa am succes pe aceste doua cai...

Mi-as fi dorit sa aibe la fel de multa incredere in mine si vis-avis de patima mea pentru sunete... Probabil ca altul ar fi fost parcursul vietii mele... Am o problema in ceea ce priveste studiul insa... Am crezut intotdeauna in lucrurile ce vin natural... Ce nu se obtin cu greutate... Care se revarsa din interiorul fiecaruia inspre afara si care in final trebuiesc sa dea rezultate...

Din vremea copilariei, am fugit de lucrurile ce impun rigoare... Disciplina... Pentru mine aplecare spre cercetare a lucrurilor neinteresante, a fost intotdeauna un chin... Si daca in clasele gimnaziale asimilam avid cunostintele, in liceu obligatia de a studia lucruri cu care nu rezonam a creat un soi de reactie adversa...

Acasa faceam orice numai nu ceea ce se numea "tema de casa"... Am citit mult. Foarte mult. Favoritele mele erau cele din Editura politica. Al doilea razboi mondial indeosebi. Mi-au trecut prin mana si Platon, si David Hume, si "Fabrica Mortii" si "Un pod prea indepartat"... Si Stendhal, si Bronte... Si George Sand si Dumas...

In acelasi timp, invatam cantec dupa cantec... In viata mea am cantat in limba romana doar cateva cantece... Am evitat Phoenix pentru ca mi se parea un sacrilegiu sa asculti Phoenix altfel decat cantat de Phoenix... Dar "Amintire cu haiduci" a lui Vali Sterian, "Cantec soptit", "Cantec pentru Charlie Chaplin", si cea mai cea melodie pentru mine, "N-a sti nimeni ca m-am dus" sunt melodii pe care le-am cantat si mi le voi aminti mereu...

Nu stiu de ce am fugit cu gandul incolo... De fapt ma intreb cum de salasluiesc in mine cele doua antiteze... Amandoua la fel de puternice... Duritatea inimii de piatara si melncolia iubirii... Timiditatea extrema si curajul nebun... Credinta ca pot face orice si teama ca nu sunt suficient de bun... Abia astazi am inteles...

Am citit si recitit mereu randurile de mai jos... Sunt din postarea de mai inainte... Si asa am inceput sa inteleg ca aceasta zbatere interiora s-ar putea sa fie indusa... Ca s-ar putea sa fi fost "lucrat", pentru a ma incadra in masa de manevra... Si pentru ca nu am acceptat acest lucru am sunt catalogat drept "nefolositor"... Mai ales pentru ca nu sunt aliatul gratuit al niciunei forte a omului...

"A înlocui revolta cu învinovatirea.

A face omul sa creada ca numai el singur este vinovat de propria-i nenorocire, din cauza unei inteligente insuficiente, sau a capacitatilor si eforturilor necorespunzatoare. Astfel, în loc sa se ridice împotriva sistemului, individul se sub-estimeaza si se învinovateste, ceea ce creaza o stare depresiva, având ca efect abtinerea de la actiune. Si, fara actiune, nu exista revolutie!"

M-am intrebat mereu, si nu o data cu voce tare: cum se face ca avand atatea aptitudini si cunostinte nu am reusit sa sparg barierele... Am simtit mereu cum, atunci cand am refuzat compromisul usile intredeschise se inchideau ca din senin... Am palpat mereu insa cu un soi de al saselea simt ce se intampla... Si acum incep inteleg...

Este vorba de un sistem... Dimensiunile lui si modul in care ne violeaza structura, pana in cele mai intime imbinari, mi se par incredibile inca... Trebuie sa joci cum ti se canta... Sa intri in turma... Daca nu, te vor prezenta tuturor drept rebut. Dar tu trebuie sa stii ca nu este asa!

Acum inteleg mai bine de unde cele doua antiteze in persoana mea... Una sunt eu, asa cum sunt... Cealalta este o REACTIE la incercarile de modelare din vremea copilariei, adolescentei si pana acum... Si cand vorbesc despre aceste lucruri nu ma refer doar la Romania...

Am capatat un indiciu zilele trecute, cand un domn englez, amator de muzica imi spunea ca nu mai avem valorile de acum douazeci de ani. Nici in arta, nici in sport. Nu avem acele valori naturale, ci mai mult le fabricam mecanic. Raspunsul meu a fost, si ramane si in acest context acela ca NOI am permis ca acest lucru sa se intample...

Arta si artistul in general pot reprezenta un mare pericol pentru cei care nu au alt scop decat dominatia celorlalti... Americanii s-au confruntat cu miscarea "flower-power" si si-au invatat lectia... Rusii insa, preventiv de, au suprimat din start orice element de protest din arta...

Si uite asa ne-am trezit ca arta are tendinta sa devina un surogat... Pentru ca reusesti numai daca faci ceea ce ti se cere, sau ce este in general acceptat... Greu de crezut de aceea ca vor mai apare un "Pink Floyd" de exemplu... Sau un al doilea Phoenix... Acum cantam doar despre dragostea fizica si totul trebuie sa fie roz, ca la semanatoristii de la inceputul veacului trecut, si asta chiar daca printre aburii rozalii mai razbate uneori si miros de pestilenta...

Nu ma pot considera "artist"... Nu am luptat destul pentru asta... Si oricate scuze as invoca ele nu pot spala faptul ca nu m-am zbatut pentru lucrurile in care cred... Am crezut ca nu sunt suficient de bun si ca ar trebui sa ii las pe altii inainte... Am crezut ca nu sunt suficient de frumos. destept, inteligent si cult... Cand am inteles ca m-am inselat a fost deja destul de tarziu...

In ce cred eu? Cred in urletul de revolta al artistului... Cred in alarma pe care un artist trebuie sa o strige atunci cand lucrurile in jur au un miros fetid, chiar daca se incearca inselaciunea aplicandu-se Chanel No.5... Nu cred in dragostea carnala, caci aceea are iz de obsesie si dureaza prea putin timp fata de duratele vietilor noastre...

Eu am ratat implinirea menirii mele... Tot ce mai pot face este sa etalez experientele mele, sperand ca cineva va trage invataturi si foloase din aceasta... Este mult talent in Romania de astazi si care se va risipi. Pentru ca este descurajat in a-si folosi propria voce, si de a aduce propriile idei. Eu am ratat, insa am decis sa lupt pentru ca altora sa nu li se mai intample...

10 TEHNICI DE MANIPULARE A MASELOR. (preluare)

Lingvistul nord-american Noam Chomsky a stabilit lista celor ’’Zece strategii de Manipulare” prin mediile de informare în masa. Evreu si de sensibilitate anarhista, semnase o petitie pentru a apara libertatea de exprimare a lui Robert Faurisson. Pentru Chomsky, ’’libertatea de exprimare este mai importanta decât orice versiune a faptelor sustinuta de ordinea stabilita, oricare ar fi raportul pe care aceasta îl întretine cu adevarul faptelor în sine.” Chomsky evoca diferitele tehnici de manipulare si, în primul rând, strategia diversiunii.

Strategia diversiunii consista în deturnarea atentiei publicului de la problemele importante si de la schimbarile hotarâte de elitele politice si economice, printr-un potop continuu de distractii si de informatii neînsemnate. Chomsky analizeaza diferitele tehnici de SPALARE A CREIERULUI. Este mult mai usor de inteles acum atitudinea mediei ce se afla in solda PSD/PC/PNL/PRM. Maestrii diversionisti ce au bpus cizma pe grumazul romanilor in 1989 nu se leapada de naravurile capatate sau mostenite de la defunctul regim comunist si metodele sale de control...

Cand aproape toata media se afla in mainile celor din PSD/PC/PNL/PRM cine ar indrazni sa spuna ca PD-L nu este mai bun pentru Romania orice ar fi?!! Numai punctul 1 si deja este suficient ca sa realizezi ca PSD si celilalti devalizatori ai Romaniei, duc acest asalt de spalare a creierelor la greu...

A nu se confunda actiunea cu combaterea ei! Cei care actioneaza sunt PSD-istii si gasca adunata in USL. Fara nici un dubiudeci, aceia sunt RAUL SUPREM!

Dovezi? Incepand cu decembrie 1989 si mineriadele, pana la asaltul mediatic extrem si violent al mediei fata de romani, iata... In plus ezitarea unora, cand este voiba de a discerne ce inseamna PSD/PNL/PC/PRM samd si ce inseamna PD-L, denota faptul ca spalarea la creier este o realitate si ca acest bombardament mediatic, menit a salva criminalii tradatori ce au sugrumat cu mainile lor Ropmania incepand cu decembrie 1989, are oarecare efect...

Cum?!! S-au uitat relele savarsite de PSD si gasca ce s-a adunat acum in USL pe parcursul ultimilor 20 de ani?!! Mai exista confuzii sau nelamuriri?!! Cand este clar ca ponderea presei manipulate de PSD/PC/PNL/PRM samd este clar de cateva ori mai mare decat cea a PD-L?!! Cum s-ar putea insela cineva?!!

Vedeti deci... Chiar puteti fi o dovada a faptului ca propaganda celor care au pus mana pe Romania in 1989 isi face efectul... Daca nu ti-au vrut binele atunci, de ce ti l-ar dori acum?!! Atentie sporita deci la ideile care va trec prin cap! Analizati si comparati in continuu, spunandu-va mereu: "Nimic nu poate fi mai rau decat PSD, PC, PNL, PRM si banda de hoti criminali., anti-romani, condusi de varul primar al lui Cioaba, Ion Iliescu, care au jefuit Romania timnp de 20 de ani incepand cu 1989! Aceasta fraza nu este o spalare l;a creier ci o arma de aparare. Un ac cu care sa va impungeti pentru a va trezi!

1. ’’A distrage în permanenta atentia publicului, departe de adevaratele probleme sociale, captivata de subiecte fara importanta adevarata. A tine mereu publicul ocupat, ocupat, ocupat, fara nici’un timp pentru gândire” scrie Chomsky.

2. A cauza probleme si apoi, a oferi solutii.
Aceasta metoda se mai numeste si ’’ problema – reactie – solutie”. La început, se creeaza problema, sau „situatia”, prevazuta pentru a suscita o anume reactie a publicului, pentru ca tocmai acesta sa ceara masurile mai dinainte stabilite pentru a fi acceptate. De exemplu: dezvoltarea intentionata a violentei urbane sau organizarea de atentate sângeroase, pretinse antisemite, pentru ca publicul sa ceara legi represive, în detrimentrul libertatii.

3. Strategia „în degradeu”.

Pentru ca publicul sa accepte o masura inacceptabila, este de ajuns sa fie aplicata în mod progresiv, în ’’degradeu”, pe o durata de zece ani. În acest fel, au fost impuse conditii sociale si economice absolut noi au fost impuse din 1980 pâna în 1990. Somaj masiv, imigratie – invazie, precaritate, flexibilitate, delocalizari, salarii care nu mai asigura un venit decent, iata schimbarile care ar fi provocat o revolutie daca ar fi fost aplicate în mod brutal.

4. Strategia actiunii cu date diferite.

O alta maniera de a obliga publicul sa accepte o hotarâre nepopulara este de a o prezenta ca “dureroasa, dar necesara’’, obtinând acordul publicului în prezent, pentru aplicarea în viitor. Este mult mai usoara acceptarea unui sacrificiu viitor decât al unuia apropiat. În primul rând, pentru ca efortul nu trebuie facut imediat, apoi, pentru ca publicul are mereu tendinta de a nadajdui ’’totul va merge mai bine mâine” si ca sacrificiul cerut va putea fi evitat. În fine, aceasta maniera lasa publicului timp pentru a se obisnui cu ideea schimbarii, pe care o va accepta cu resemnare la momentul venit. Exemplu recent: trecerea la Euro si pierderea suveranitatii monetare si economice, acceptate de tarile europene între 1992 – 1995 si aplicate în 2002.

5. A se adresa publicului ca unor copii mici.

Cea mai mare parte a publicitatilor destinate marelui public folosesc discursuri, argumente, personaje si un ton absolut copilaresti, aproape debile, ca si cum spectatorul ar fi un copil mic sau un handicapat mental. De ce oare ? ’’de 12 ani.”Daca ne adresam unei persoane ca si cum ar avea 12 ani, atunci aceasta, prin sugestibilitate si cu o oarecare probabilitate, va avea un raspuns sau o reactie tot atât de lipsita de simt critic ca al unui copil de 12 ani” analizeaza Chomsky.

6. A face apel mai mult la partea emotionala decât la gândire.

Este o tehnica clasica pentru a opri analiza rationala si, deci, simtul critic al oamenilor. Ïn plus, folosirea emotionalului deschide accesul la subconstient, pentru implantarea unor anumite idei, dorinte, spaime, pulsiuni sau comportamente.

7. Mentinerea poporului în nestiinta si prostie.

A face în asa fel ca poporul sa nu înteleaga tehnologiile si metodele folosite pentru controlarea si robirea lui. Calitatea educatiei data claselor inferioare trebuie sa fie cât mai slaba, încât prapastia de nestiinta, care separa clasele de jos de cele de sus sa fie si sa ramâna de neînteles de cele dintâi.

8. A încuraja publicul sa se complaca în mediocritate.

A încuraja publicul sa creada ca e ”bine” de a fi prost, vulgar si incult. A-l îndopa cu seriale si emisiuni de tele-realitate, niste dobitocenii monstruoase.

9. A înlocui revolta cu învinovatirea.

A face omul sa creada ca numai el singur este vinovat de propria-i nenorocire, din cauza unei inteligente insuficiente, sau a capacitatilor si eforturilor necorespunzatoare. Astfel, în loc sa se ridice împotriva sistemului, individul se sub-estimeaza si se învinovateste, ceea ce creaza o stare depresiva, având ca efect abtinerea de la actiune. Si, fara actiune, nu exista revolutie !

10. Si, ultimul punct, a cunoaste oamenii mai bine decât se cunosc ei însisi.

Ïn ultimii 50 de ani, progresele fulgeratoare ale stiintei au sapat o prapastie crescânda între cunostintele publicului si acelea detinute si folosite de elitele conducatoare. Multumita biologiei, neurobiologiei si psihologiei aplicate, ”sistemul” a ajuns la cunoasterea avansata a fapturii omenesti, fizic si psihic. Sistemul cunoaste individul mediu mai bine decât el însusi. Aceasta înseamna ca, în majoritea cazurilor, sistemul detine un control mai mare si o putere mai importanta asupra oamenilor decât ei însisi.

Preluat de pe Gandeste.org

SA TERMINAM CU TIGANIA. ROMANII AU MAI MULT RAFINAMENT!

Nu mai avem loc de tiganie si mancatorii de seminte in Romania. Au inundat televiziunile, cu tupeul acela specific satrei. Si, in tot acest timp, romanii, fugind de acasa pentru ca nu pot rapune flagelul fara a fi numiti "bastarzi rasisti", fac senzatie prin Europa...

Vai tie neam de straita. Uite ce ai ajuns... Vai tie neam de mancatori de seminte, adorator al lui Guta, Salam si mai stiu eu ce alt nume caraghios... Au mai ramas putini aceia care atrag atentia talpasilor ca au luat-o razna pe campii... Vai tie neam romanesc, ce cresti astfel de puiet...

Tiganimea trebuie luata la fugareala... Trebuieste sa ii aratam degetul mijlociu, in semn de suprem dispret... Noi romanii suntem la noi acasa in Romania... Si uite cum reusim sa ne recapatam increderea pe alte meleaguri... Destul va spun, e cazul sa ne trezim... Tiganului trebuie sa i se dea doar doua alternative: sa se supuna legilor si cutumelor romanesti sau sa plece unde o vedea cu ochii...

Numai ce mi-a scris un venetic, cum ca fac "apologia" crimei... NU zau, mai "cur-ajosule" anonim, cu boase virtuale... Este mai putin criminal sa permitem furarea identitatii nationale si inlocuirea ei cu spurcaciunea tiganeasca? Adica, tu imi ceri, si mie, si altora, sa ramanem la fel de "fraieri" si sa nu facem nimic ca si pana acum nu-i asa? Daca nu esti tigan, apoi sa-ti crape obrazul de rusine, asa cum ar trebui sa crape orice tradator de neam: cel putin in doua!!! Jigodia din tradare razbate intotdeauna sa stii curajosule... Frumosule... Mumosule anonim... Mancati-as, ca sa vorbesc pe limba ce o intelegi...

Crezi ca m-am nascut rasist? Crezi ca nu stiu despre ce vorbesc? Crezi ca romanii nu se trezesc? Crezi ca acum, dupa ce au realizat ce mare pacaleala le-a administrat de fiul tigancii bulgaroaice, si varul lui Cioaba, Ion Iliescu, tiganimii ii va fi usor?!! Tie si tuturor acelora care au ceva de comentat le spun raspicat: termenul de "rrom" si cei care il vor nu au ce cauta in Romania. Si de aceea este inacceptabil si la nivel international. Confuzia a fost creata in mod voit.

Asigur pe oricine crede altceva ca atat vreme cat exista un roman in viata, nici un madular de tigan nu va stapani Romania. Minciuna a avut picioare scurte. Va fi vai si amar de aceia care au indraznit sa batjocoreasca numele de roman si au calcat in picioare imaginea Romaniei... Garantez pentru acest lucru.

Nicolae Steinhardt scria in "Jurnalul Fericirii":

"Printre ţigani. Rasismul este o demenţă, dar — cum să spun? — nerasismul, contestarea unor rase deosebite, fiecare cu însuşirile ei, este o nerozie. Sunt mai ales certăreţi, rostul vieţii lor e gâlceava, harţa: gălăgioşi; fără de larmă şi tărăboi se asfixiază şi pier; pângăritori, au un dar neîntrecut de a terfeli totul; mincinoşi, minţim cu toţii, dar idealizăm realul, la ei e altfel, ca la antimaterie. Şi găsesc de cuviinţă să-şi întărească minciunile cu jurăminte grele: să-mi sară ochii, să-mi moară mama, să fiu nebun. Dacă ar fi să-i iau în serios, ar trebui să se înalţe maldăre de ochi, ca cele atribuite lui Ante Pavelic de Malaparte în Kaputt; să se perinde în faţa fabricii nesfârşite convoaie de dricuri, întrerupând orice trafic; să fie balamucurile pline până la refuz. Şi nu le poţi intra în voie. Oricât de frumos le vorbeşti: orice umilinţă, orice făţărnicie: deopotrivă de inutile. Leneşi, urăsc pe cine le cere un efort, o lene îndărătnică, violentă ca instinctul de conservare. Şi nu pot bea în cârciumi, numai afară pe stradă, cu sticlele înşirate alături şi puradeii roată; o maidanofilie, un exhibiţionism, o nostalgie a bâlciului; şi un jind al ocării, ţipetelor, poalelor date peste cap. Spurcăciunea. Dracul sordid, dracul poltron, dracul ţopăitor. Cărora Coşbuc le-a găsit nume atât de potrivite şi care-n infern îşi fac din cur o goarnă."

Dupa care, completa intr-o paranteza:

"Să poftească vreunul să-mi spună, după ce am trecut pe la Securitate, am făcut cinci ani de puşcărie şi trei ani şi jumătate de muncă manuală alături de ţigani — că politeţea e o deşertăciune desuetă, să poftească şi-l scuip drept în faţă — să-mi moară mama, să fiu nebun şi să-mi sară ochii de nu"...

Intre timp, iata cum romanii plecati in afara tarii reusesc sa se afirme. Ceea ce studioriule televiziunilor tiganesti OTV, Antena 1,2,3, Pro TV, toate avand legaturi cu 1989 si cu Ion Iliescu, refuza sa dea romanilor talentati, iata ca strainii primesc cu aplauze... Romanii nu isi mai pot auzi propriile voci si nu mai pot vedea propriile talente, de adunatura de proxeneti si curvele lor care au inabusit cu desavarsire aproape actul artistic in Romania. Din ce in ce mai putini reusesc sa se afirme fara a face mari compromisuri la nivel artistic...

Sunt suparat... Am si de ce... Vizionati pri,ul; dintre cele doua clipuri ce vi le propun dand click AICI dupa care cititi si ACEST articol din ziarele britanice de sambata si veti intelege... Mai jos aveti un alt clip pe care am reusit sa il includ direct in articol, fara sa fie nevoie sa dau un link... Avem succes in Spania, Norvegia, Marea Britanie, cu artisti deosebiti, si totusi la televiziuni musteste scurgandu-se puturos ca o sulfura maneaua si atitudinea de la usa cortului... De aceea, incetati cu tigania! Romanii au mai multa clasa si rafinament! Adevrata insa, ii strica faptul ca au si prea mult bun-simt...

HRISTOS A INVIAT!

Isus Hristos a inviat! Cu adevarat, a inviat! Pentru aceasta ne numim crestini, si pentru aceasta cea mai mare parte a lumii sarbatoreste astazi Pastele. Hristos a inviat! Aceasta este vestea cea buna adusa de evangheliile apostolilor, martori oculari ai intamplarilor, si actori principali ai evenimentelor de atunci.

Hristos a inviat! A inviat pentru ca toti aceia care cred in El sa aiba bucurie, libertate si serenitate deplina, sa nu le fie frica nici de viata dar, mai ales, nici de moarte. Hristos a inviat din morti! Au existat nenumarati martori, si intamplarea aceasta zguduie inca si astazi din temelii constiintele...

Hristoas a inviat? Da. Cu adevarat a inviat! Eu cred. Nu pentru ca este scris in cartile de istorie. Nu pentru ca este scris in Biblie. Am o dovada de netagaduit: viata mea! Viata mea a fost schimbata de El in o mie de feluri. Si inca se schimba!

Va urez de aceea tuturor sa aveti numai zile senine, traite in lumina si bucuria intelepciunii. Va urez liniste si pace deplina, in case, intre voi, si mai ales in sufletele voastre! Spune-ti tuturor vestea cea buna. Si, chiar daca iepurasul de Paste este o scorneala a oamenilor, Hristos a inviat in ziua de Paste! Adevarat va spun ca a inviat!

Matei 28

1. La sfarsitul zilei Sabatului, cand incepea sa se lumineze inspre ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul.

2. Si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamant; caci un inger al Domnului s-a coborat din cer, a venit si a pravalit piatra de la usa mormantului si a sezut pe ea.

3. Infatisarea lui era ca fulgerul, si imbracamintea lui alba ca zapada.

4. Strajerii au tremurat de frica lui si au ramas ca niste morti.

5. Dar ingerul a luat cuvantul si a zis femeilor: "Nu va temeti; caci stiu ca voi cautati pe Isus care a fost rastignit.

6. Nu este aici; a inviat, dupa cum zisese. Veniti de vedeti locul unde zacea Domnul;

7. si duceti-va repede de spuneti ucenicilor Lui ca a inviat dintre cei morti. Iata ca El merge inaintea voastra in Galileea; acolo Il veti vedea. Iata ca v-am spus lucrul acesta."

8. Ele au plecat repede de la mormant, cu frica si cu mare bucurie, si au alergat sa dea de veste ucenicilor Lui.

9. Dar iata ca le-a intampinat Isus si le-a zis: "Bucurati-va!" Ele s-au apropiat sa-I cuprinda picioarele si I s-au inchinat.

10. Atunci Isus le-a zis: "Nu va temeti; duceti-va de spuneti fratilor Mei sa mearga in Galileea: acolo Ma vor vedea."

11. Pe cand se duceau ele, au intrat in cetate unii din strajeri si au dat de veste preotilor celor mai de seama despre toate cele intamplate.

12. Acestia s-au adunat impreuna cu batranii, au tinut sfat, au dat ostasilor multi bani

13. si le-au zis: "Spuneti asa: "Ucenicii Lui au venit noaptea, pe cand dormeam noi, si L-au furat."

14. Si daca va ajunge lucrul acesta la urechile dregatorului, il vom potoli noi si va vom scapa de grija."

15. Ostasii au luat banii si au facut cum i-au invatat. Si s-a raspandit zvonul acesta printre iudei pana in ziua de astazi.

16. Cei unsprezece ucenici s-au dus in Galileea, pe muntele unde le poruncise Isus sa mearga.

17. Cand L-au vazut ei, I s-au inchinat, dar unii s-au indoit.

18. Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei si le-a zis: "Toata puterea Mi-a fost data in cer si pe pamant.

19. Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.

20. Si invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului." Amin.