DESTEPTAREA

Se spune ca cele mai inedite idei iti trec prin minte din senin si in cele mai traznite locuri... Ieri dimineata am avut o experienta similara... Am devenit un om cu tabieturi si cu orar... Poate ca am inceput sa imbatranesc sau poate ca e din cauza faptului ca pot face acest lucru in liniste... Adica pot planifica...

Ce nu pot planifica insa nicidecum este fuga gandului in toate directiile... M-am trezit deci ieri in mod obisnuit, fara sa am vreun gand deosebit... De fapt dimineata cand ma trezesc imi trebuie acel timp, poate mai lung decat este normal pentru a realiza ca a inceput o noua zi...

Pasul urmator este cafeaua. Obligatoriu. Ieri insa am decis sa inversez lucrurile putin din cauza caldurii si am intrat inainte de cafea sub dus... Ca o fi fost dusul, ca o fi fost lipsa cafelei, am realizat socant de brusc cat de complex este fenomenul acesta al trezirii din somn...

Inainte de toate mecanismul care da alarma trezirii... Apoi dupa initierea motoarelor la nivelul creierului dam comanda ridicarii obloanelor de pe ochi... Si starea aceea de dulce toropeala si dorinta de a mai lancezi un pic ne tin legati cateva minute de pozitia orizontala si de moliciunea asternuturilor...

Apoi, incet-incet incepem sa ne programam pentru ziua care tocmai incepe... Revedem planurile facute in ziua trecuta si alcatuim orarul pentru ziua in curs... Selectam in ordinea prioritatilor in timp ce ne extragem din pat, regretand un pic ca acum suntem oameni maturi si avem responsabilitati si indatoriri sociale...

Dar gandul mi-a sarit in alta parte aproape imediat... Pret de o clipa am privit poporul roman ca pe o uriasa entitate ce inca este buimacita de somn... Procesul de trezire abia a inceput... Singura problema pare a fi faptul ca nu avem nici un plan coerent... Nu ne-am facut nici unul cand ne-am dus la culcare in 1990, culcandu-ne linistiti, crezand ca am facut tot ce trebuia facut in decembrie 1989...

Adevarat, unii au mai stat de veghe si cand au sesizat pericolele aparute intre timp au mai incercat sa dea desteptarea... Dar sirenele ce trebuiau sa alarmeze nu si-au facut efectul... Pentru ca cei care erau treji si isi vedeau de ale lor au avut grija sa administreze sedativele de rigoare in tot acest timp...

Buimaci si dezorientati, noi romanii incercam sa ne trezim, dar probabil ca prea lungul somn necesita un proportional timp de dezmeticire... Oare cat timp este necesar si atat cat este necesar este suficient pentru a face fata zilei ce urmeaza? Eu unul sper... Intotdeauna am sperat...

Extraordinara creatie creierul uman... Toate acestea mi-au trecut prin tufa de neuroni primita cadou la nastere, in doar cateva clipe, pe cand ma aflam sub dus...

PS: Sculptura "The Awakening" (foto de mai sus), creatie a lui Seward Johnson, aflata in Maryland (SUA), am gasit-o dupa ce am terminat de scris randurile de mai sus... Daca as fi stiut despre ea mai inainte, cine stie ce idei mi-ar fi venit... Timpul nu este trecut insa... Si oricum grupul statura spune mai multe decat am scris eu aici...