site stats

joi, 29 octombrie 2009

Nu e Twilight Zone. E Titan. Bucuresti. Romania.

Spun mereu ca nu imi place sa ies in afara spatiului custii pe care generic o denumesc apartament. Nu pentru ca sunt depresiv. Nu pentru ca nu as vrea. Nicidecum. Insa am realizat de ceva vreme, ca, de fiecare data cand ies imi vine sa ma iau la tranta cu cineva.

Nu-s perfect. Am iubit mai multe femei deodata. Acum nu mai fac asta. Am datorii. In bani si in favoruri. Intentionez sa returnez toate acestea si ma zbat ca acest lucru sa se intample. Dar nu fac compromisuri pentru asta. Si asta ingreuneaza totul... Unii s-au suparat pe mine, altii au inteles... Unii ma urasc, unii ma iubesc... Cei mai multi trec pe strada indiferenti, pentru ca nu ma cunosc. Acesta este micro-universul meu...

In acest context, ies aseara din colivie ca sa o conduc pe fata ce face chitara cu mine. Da. Uite ca pe unii inca ii mai preocupa astfel de lucruri. Cobor scarile... Primii 10 pasi in afara... Deja aveam senzatia ca... Ei, e doar o senzatie... Poate e paranoia... O presimtire... Ceva nu este in regula... Pai da! Cum sa nu! Asta e! Iata...

Un autoturism in mijlocul drumului. Doi politisti comunitari. 10-15 gura casca prin preajma... Deodata, citesc pe fata fetei cu chitara un blocaj... Vad cum ramane pironita si ea in mijlocul drumului. Exact ca autoturismul ce colora viata cartierului de blocuri gri. M-am prins! Ma uit din nou la masina ce statea in exact mijlocul drumului, Aia la care se uita toata lumea. Din nou. Dupa aceea, ca asa-i in tenis, la ea... Din nou.

Intreb: "Asta e masina ta?"
Examineaza autoturismul. Aceeasi culoare. Numarul e bun. Perfect. Asta e. "Da"... imi confirma ea, aproape soptit, intrebandu-se probabil in ce science-fiction a intrat... Ne intrebam ca prostii cum o fi ajuns un auto atat de frumos, proprietatea privata a unei fete dragute, singur, in mijloc de drum seara pe la noua?!!

Intra in scena cei doi politisti. Comunitari. O sa va mire dar exact ei incep sa ne lumineze... That`s a first... Cu inegalabilul lor sarm si profesionalism. Incepem sa intelegem... Si eu si fata... Nu suntem in Twilight Zone ci in Titan. Bucuresti. Romania. Si domnisoara si-a permis sa parcheze in locul rezervat altuia... Doar ca el il are rezervat incepand cu ora 22:00. Era 21:30... Incepe tzircusul... Normal. Obisnuit. Numai circ. Fara paine. Comunitarii:"Va rugam sa ne prezentati documentele!" Eu: "Cine a mutat masina?!!" Fata inca era muta. De uimire. Apare un biped solid, care pana atunci sprijinise propriul lui otomobil. Pretioasa lui posesiune.

Si incepe sa ne ameteasca asa cu vorba. Aproape ca reuseste. Nu e Twilight Zone. E Titan. Bucuresti. Romania. Dupa umila mea parere in astfel de situatii exista doua solutii. Unu: te iei la paruiala. Doi: aplanezi conflictul. Eram bine dispus (ma rog pana la momentul iesirii din casa) asa ca a decis, sa adopt cu calm, barbateste varianta Doi. Varianta unu se poate aplica atunci cand nu implici si o femeie in toate astea. Ca sa mai pastrezi aprenta unui gentleman. Chiar si aici, in Titan. Bucuresti. Romania. OK.

Pana la urma aflam de unde ni se trage.... Bipedul plecase mai devreme de la serviciu. Special. Ca sa vada meciul. Si a gasit o masina parcata in locul unde parcheaza el. Se grabea la meci. S-a gandit el sa mute din loc proprietatea altuia, ca sa isi faca loc... A aparut o problema... Masina mutata a ramas blocata-n drum... A venit politia... Bipedul a ramas de paza... Nu a mai prins meciul... Noi am intrat in uimire... Rezultat final?!! A plecat fiecare in treaba lui... Cu diferenta ca un biped, plecat de la serviciu mai devreme, nu a mai vazut un meci... In rest nimeni nu a pierdut nimic...

Nu e Twilight-Zone. E Titan. Bucuresti. Romania... A venit seara. Si ma doare capul. Din nou... Maine o iau de la capat...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Eu cred ca: