BALACAREALA.STATISTICA

Acesta articol poate fi sinucigas. Probabil. Eu sper ca nu. Ma bizuiesc pe anumite lucruri... S-ar putea sa mai fi scris cateva randuri pe tema aceasta... M-a mancat mereu in buricul degetelor ce alearga pe tastatura sa scriu despre acest lucru, dar am ocolit cu grija subiectul... dar nici nu pot, nici nu vreau si mai mult ca sigur nici nu ar trebui...

Am undeva, in josul paginii, pe coloana din dreapta, trecut sub titlul "CATI AU TRECUT" numarul zilnic de vizite pentru blog... Si am urmarit mereu, statistic vorbind, ce se intampla. Zilnic. Ma rog, aproape zilnic... Poti vedea numarul de afisari zilnice dupa ce dai click pe pe numele rubrixcii sau in cadrul rubricii, iar in fereastra urmatoare dai click pe "Visit Chart"...

Acum... Este sigur ca, vara fiind, lumea este mai mult in afara casei decat in fata unui computer cu circuitele incinse... Este de aceea si mai normal ca in weekend sa fie si mai putini aceia care acceseaza blogul... Si, cu toate ca am in vedere toate acestea, mi se strange sufletul cand scade numarul de vizite zilnice pe blog... Ma refer la numarul de vizite care este in medie normal acum...

Insa mult mai puternic ma inbtristeaza sa vad faptul ca atunci cand postez articole in care imi dau drumul la gura si devin (aproape sper) mai vulgar decat imi este obiceiul... Adevarat, in afara spatiului virtual, iti vine sa injuri de mama focului vazand sau auzind ce se intampla acasa... Dar incerc sa infranez aceste porniri pe cat posibil... Pe cat posibil insa uneori nu este suficient...

Si aici apare dilema... Cu cat sunt mai vulgar, mai dur sau mai direct, cu atat apar mai multe accesari la blog... Cand, procentual, numarul de citiri se ridica brusc cu 100% sau chiar mai mult... Si mie mi se rupe inima... Apoi incerc sa inteleg si sa caut scuze...

Ma intreb daca e din cauza ca ne place noua romanilor circul sau daca il avem in sange... Ma intreb mereu si sper ca doar personalizarea aburului ce ne iese suierat de atata presiune din sistemul fiecaruia dintre noi, presiune creata de evenimente ce le adunam zilnic pentru ca ni se intampla...

Statistic vorbind, rubrica "PREDICA DE DUMINICA" are de obicei accesari mai putine... Mi-ar place tare mult ca sa nu fie asa... Dar desigur, nu sunt eu acela care alege. Fiecare are liberul arbitru si alege in functie de setarile personale...

Uneori gandesc ca poate este nevoie de un limbaj si mai aspru, care, aidoma smirghelului pe lemn, sa zgarie creierele dand desteptarea... Eu scriu despre lucruri asa cum imi trec ele prin cap... Dar vesnica mea durere ramane Romania. Inca nu m-am detasat de ceea ce se intampla acolo... Si de aceea starile mele sunt aproape niciodata aceleasi...

Un lucru insa devine din ce in ce mai clar... Toate randurile scrise aici sunt de fapt doar niste idei. Neslefuite, fara un contur anume. Sunt trairi de moment. Intr-o zi, le voi aduna si voi incepe sa le sortez si am sa incerc sa le transform in ceva mai mult... Deocamdata insa, scriu asa, in viteza... Ca sa nu uit nici unul dintre gadurile care ma bantuiec ca niste stafii...