ACTIUNE SI REACTIUNE (revizuit)

Ma umfla tristetea unori... A devenit deja rutina pentru mine ca vest-europenii sa se minuneze de apartenenta mea la Romania... Dar gustul cel mai amar il am atunci cand oameni cumsecade imi spun ca ei au o cu totul alta imagine despre romani...

Poate ca ar trebui sa ma bucure faptul ca britanicii ma considera american din cauza accentului si momentul in care casca ochii de uimire cand le spun ca sunt roman ar trebui sa ma flateze... Insa imi amintesc o seara in care un batranel, foarte simpatic altminteri, a sintetizat tot ceea ce as putea sa va spun: "So you are not all gypsies"...

Sau poate ar trebui sa ma bucure faptul ca am reusit sa reconstitui cea mai mare parte a povestii adevarate care a fost viata strabunicului meu, singurul din familie care a vorbit sapte limbi si putea canta, si de ademenea singurul care a fost cetatean american, si asta la sfarsitul secolului al XIX-lea...

Stiu toate aceste lucruri fiindca mi se cer mereu explicatii despre cum am ajuns sa vorbesc atat de bine limba engleza cu accent de american din sudul Statelor Unite... Si asa imi amintesc mereu de poza strabunicului meu facut in Chicago pe la 1897 si de emotia starnita de aparitia lui Elvis la televiziunea romana in 1977, un eveniment ce mi-s schimbat viata...

Nu imi dau seama inca foarte clar de ce ma bantuie aceasta emanatie de uimire si dezamagire sincera... Pot doar sa imi inchipui ca acesta este varful unui aisberg... Pentru cei care nu stiu am sa spun ca ceea ce se vede deasupra apei este doar un sfert sau mai putin din imensa bucata de gheata plutitoare...

Lumea occidentala are senzatia ca romanii au obligatoriu tenul inchis, ochi si par negru... Asta spun... Ceea ce nu spun dar putem sa ne inchipuim foarte usor, este modul in care ajung la aceasta concluzie... Si trebuie sa spun ca este prima oara cand aceasta perceptie asupra romanilor ma loveste in moalele capului...

Nu am ametit totusi... Insa furia mea creste... Asa ar trebui sa fie pentru orice roman, si pentru orice om cinstit din Romania... Este momentul ca toleranta romanilor pentru tigan si comportamentul sau sa devina ZERO. Este ceea ce TREBUIE sa facut pentru ca lucrurile sa nu se agraveze...

Si sa nu uitati niciodata ca trebuie sa ii aduceti multumiri si osanale lui Ion Iliescu, presedintele Romaniei sub care tiganii au adoptat titulatura de rrom... Poate ca sunt eu paranoic dar tare miroase toata treaba asta a planificare...

Tiganii acum sunt rromi intr-o tara numita Romania. S-au instalat in toate centrele marilor orase, fugarindu-i pe romanii ramasi in cladire si agresivitatea lor ramane aproape nepedpesita. Asta fiindca s-a aruncat fumigena cu rasismul. Adica sunt rasist daca ii spun tiganului ca e tigan si ca face lucruri reprobabile... Nu-i frumos adica... Nu e civilizat... Si pe cine trebuie sa credem pe cuvant ma rog?!!

Eu insa primesc! Fie. Daca trebuie sa fiu rasist pentru ca lumea sa nu se mai minuneze ca sunt roman cand ma vede primesc... Si va spun inca o data: nu m-am nascut asa... Eu doar reactionez... Si principiul din fizica se numeste al "actiunii si reactiunii"...

Din acest moment tiganul trebuie inghesuit la colt si obligat sa se duca la scoala. Sa respecte legea romaneasca nu pe cea a staborului. Sa plateasca impozitele si taxele. Altfel, in Romania nu are ce cauta!!!