VA CER!!!

Scriu... Scriu mereu... Scriu cu curajul alimentat de teama ca ceea ce a fost va reveni... Scriu cu speranta ca veti auzi sunetul de alarma sau ca va veti aminti aceste randuri cand va fi cazul... Scriu cu nadejdea ca ma vor auzi cat mai multi si astfel urata tendinta a istoriei de a se repeta nu va mai avea parte de obisnuita-i ciclicitate...

Pentru o mult prea scurta bucatica din viata mea am avut parte de dreptate... Cateva zile... Dupa care am simtit disperat cum, dimpreuna cu restul, alunec inapoi in hau... Si, daca privesc in urma, realizez ca am fost prea putini aceia care am avut curajul atunci sa facem cu adevarat ceva... Doar doua orase, si nici acelea in intregime...

Nu sunt suparat pe cei care au stat ascunsi... Nu sunt suparat nici pe aceia care s-au justificat ascunzandu-se in spatele sotiilor si ale copiilor lor, spunand ca ei isi protejau familia... Nu sunt suparat pe aceia care s-au batut cu caramida in piept ca au fost, desi nu au fost acolo...

Voi fi insa aspru insa intotdeauna cu toti aceia care incearca, fie macar si pentru o clipa, sa pledeze cauza acelora care nu au respectat niciodata ceea ce am dorit noi atunci, ba inca au facut toate lucrurile impotriva... Ma refer la USL, bineinteles...

Desigur par obsedat multora... Probabil ca sunt. Sper ca sunt... Imi doresc sa fiu! Pentru ca din 1989 incoace, cel mai adesea cu concursul nestiutorului popor roman, care s-a trezit liber in timp ce statea la cozile rusinii, ca sa cumpere o franzela sau un litru de lapte, nestiind ce sa faca in libertate, a ales, ca si animalul crescut la zoo sa isi repuna lesa... Si a ales cum nu se putea mai prost viitorul Romaniei in 1990... Viitorul de atunci ce il traiesc ca si prezent acum...

Sunt obsedat... Adica sunt bolnav? Este o boala incurabila? Ei si ce daca! Este o boala care trage un semnal de alarma, impotriva unui virus extrem de periculos, care in douazeci de ani, a creat mai multe rele decat toti cei patruzeci si cinci de ani de comunism pe care am vrut sa ii terminam...

Nu este vina noastra, a acelora care am iesit in strada atunci... O, nu! Noi doar am dat glas cu curajul pe care restul nu l-au avut. Nu am stiut ca sunt prea putini aceia care, dupa ce au fost tinuti inchisi, chiar daca intr-un spatiu intins, ce se numea Romania, nu vor avea curajul sa iasa si sa respire aerul liber... Ca si animalelor tinute in custi, le-a fost frica sa iasa si sa isi ceara drepturile clar si raspicat atunci cand usile au fost deschise...

Poate ca ar trebui sa fiu mai intelegator vor spune unii... Poate... Sau poate ca ar trebui sa fiu si mai incisiv... Dar cum sa fiu mai incisiv decat sunt? Si asa mi-am adunat toate puterile ca sa spun lucruri intr-un fel ce nu imi este caracteristic de fapt... Facand insa asta zi de zi, a devenit o rutina... O rutina obositoare, pentru ca, de felul meu, sunt un individ pasnic... Razboaiele, de orice fel, ma dreneaza de energie... Nu stiu de unde gasesc resurse ca sa spun mereu acelasi lucru in atea mii de feluri, dar sper ca efortul acesta, facut impotriva firii mele lenese, sau comode cum imi place mie sa spun, nu va ramane fara urmari...

Va spun astazi inca o data tuturor acelora care nu din dorinta de capatuiala sau din interese obscure si meschine ati inclina sa votati USL ca faceti greseala vietii voastre si ca tradarea de neam, tara si idealuri nu are absolut nici o scuza! Asa cum majoritatea parintilor si bunicilor vostrii au gresit in 1990 cand l-au votat pe semi-gitanul Ion Iliescu si liota de complotisti socialisti care a pus la cale rasturnarea lui Ceausescu nu pentru a elibera poporul roman ci pentru a-l trada mai eficient!

Va cer sa ganditi peste durerile unei crize ce a adus nenorociri peste tot in lume, nu numai in Romania... Va cer sa inclestati pumnii cu furie impotriva acelora care va saracesc, batjocoresc si umilesc din 1989 incoace, scuipandu-va acum din varful antenelor de transmisie ale vreunei televiziuni ce latra ca sa semene panica si disperare... Sa va amintiti mereu ca daca astazi va este atat de greu asta se datoreaza in cea mai mare parte lui Ion Iliescu, a gastii sale si a urmasilor lor! Va cer sa intelegeti ca acestia trebuiesc starpiti pentru ca niciodata sa nu mai faca pui. Nici in Romania, si nici in vreo alta parte a lumii... Va cer sa nu votati cu nici un chip USL!

O sa ma intrebati daca sunt sigur ca PD-L este ceea ce trebuie. Va voi spune cinstit ca de mai bine de douazeci de ani nu sunt sigur decat de un singur lucru: locul in care se afla Ion Iliescu este locul care trebuie sa intre in carantina pe veci. la fel cum pe veci trebuie sa intre in carantina toti aceia care au intrat in contact cu el sau vreunul din ai sai de atunci incoace, sau de acum incolo si nu au putut sa se desprinda cu nici un chip din bratele himerei rosii... Caci sunt purtatorii unor virusi letali, ce va pot distruge: TRADAREA si ANTI-ROMANISMUL!