De cand cu scandalul ce il vizeaza pe Florin Chilian si Ana Maria am inceput sa imi pun intrebari... La inceput vagi... Dar cum am o constiinta ascutita pe toate partile intrebarile pe care mi le pune au devenit din ce in ce mai multe si sunt crestaturi tot mai adanci...
M-a cuprins furia cand o anume Valeria care isi ascunde in mod ostentativ curajul pe net, comentand o postare la un alt blog a folosit urmatorul citat: "...o prestatie artistica frumoasa NU exclude lepra din om."
M-a infuriat... Pentru ca a folosit-o vorbind despre mine, comentand un articol despre altcineva... Apoi am realizat ca este un om ranit... In orgoliu... Razbate de acolo o agresivitate pasiva, izvorata din cine stie ce gest...
Chiar daca aprecierea la adresa prestatiei artistice si alaturarea cu Chilian la acest capitol poate fi considerata onoranta, persoana e atat de furioasa incat a ales mizeria.... Si are o tinta fixa indiferent de subiect: persoana mea......
Pana la urma am realizat ca are tot dreptul sa faca acest lucru. Nu pot cere nimanui sa se puna in pantofii mei... Trairile mele sunt ale mele. Nimeni nu stie cu cat ma incarc. cand ma incarc, de ce ma incarc...
Pana la urma am realizat ca are tot dreptul sa faca acest lucru. Nu pot cere nimanui sa se puna in pantofii mei... Trairile mele sunt ale mele. Nimeni nu stie cu cat ma incarc. cand ma incarc, de ce ma incarc...
Pentru nimeni altcineva nu este interesant intr-atat incat sa incerce cu adevarat sa intelega... Stiti de ce?!! Am un cuvant: SUPERFICIALITATE... Cel mai adesea motivul acestor incarcari sunt chiar persoanele care te arata cu degetul... Nici pe mine nu ma intereseaza ce il incarca pe Chilian... Ma impresioneaza doar artistul...
Cui ii pasa daca avem sau nu chef de tampeniile debitate intr-o discutie casnica?!! Consoartei?!! Nu prea. Ea trebuie sa iti spuna ce are de spus. La inceput esti atent. Din bun-simt. Si pentru ca o iubesti. Dupa o vreme te irita. Dar taci. Fiindca o iubesti... Si din bun simt...
La fel cu un prieten... Se intinde. Mai mult decat ii este plapuma. Te jigneste. Voit. Sau nu. Tu vezi. El stie ca te-ai prins. Dar continua sa faca aceleasi lucruri... Tu taci... Pentru pastrarea prieteniei... Si din bun simt...
Altii, necunoscuti, se poarta in jurul tau ca niste tzarani veniti din fundul lumii... Bunul simt, empatia si sentimentele sunt acum pe cale sa iti devina cei mai teribili dusmani... Pentru ca ai tacut. Ca prostul Si nu ai zis nimic. Multa vreme sau putina? Cine stie? Pentru ca sa nu care cumva sa superi pe cineva ai tacut... Si toate acestea nu au vrut sa treaca pe langa tine. Nicidecum...
Intr-o zi izbucnesti. Culmea, din bun simt. Din empatie si dragoste. Cu multa multa sete. Si fara discernamant. Scuipi tot ce ai strans pe inima... In zile. Luni. Poate chiar ani... Si atunci toti se uita la tine ca la un nebun: "Da` ce ai patit frate?"... Se vor preface ca nu inteleg. Dar ei stiu. Uneori chiar au ras pe la spatele tau atunci cand VOIT te-au incarcat cu mizeriile lor...
Nu il cunosc pe Chilian. Aud ca este violent la bautura. Nu ii caut scuze. Pentru mine are: "ZECE"... Ana Maria are si ea o scuza. Pentru orice. "Ochii Tai"... De fapt de aceea nu il inteleg pe Chilian... Si eu am gresit... Poate nu atat de cumplit... Sau poate si mai cumplit... Insa stiu ca intotdeauna principiul este al ACTIUNII si REACTIUNII, si ca nu exista fum fara foc...
Se prea poate insa ca persoana pe care te descarci sa nu fie cea vinovata... In cazul meu, de obicei cei care sufera sunt cei apropiati... Cei mai dragi... O ciudatenie... Am senzatia ca orice descarcare in fata lor imi va fi iertata din oficiu... Dar vai, nu se intampla asa... Eu ii incarc pe ei...
Asa ca invat sa traiaesc si sa ma bucur de cifra "UNU"... De solitudine... De eu si de mine... Restul vor fi doar ciocniri pe traseu... Imi pare rau sa aud ce i s-a intamplat unei femei atat de frumoase si delicate... Un inger de fata... Am avut placerea de a o cunoaste... Si sigur nu merita sa fie atinsa in acest fel... Nici cu gandul macar...
Cine stie ce demoni il stapanesc pe omul-artist?!! Stiti voi?!! Puteti judeca?!! Nu avem dreptul. Nici sa ii judecam, nici sa ii cercetam. Nici ei nu vor. Asa ca bagati sabiile in teaca. Ei au atins inimi... "OCHII TAI" si "ZECE"...
Cui ii pasa daca avem sau nu chef de tampeniile debitate intr-o discutie casnica?!! Consoartei?!! Nu prea. Ea trebuie sa iti spuna ce are de spus. La inceput esti atent. Din bun-simt. Si pentru ca o iubesti. Dupa o vreme te irita. Dar taci. Fiindca o iubesti... Si din bun simt...
La fel cu un prieten... Se intinde. Mai mult decat ii este plapuma. Te jigneste. Voit. Sau nu. Tu vezi. El stie ca te-ai prins. Dar continua sa faca aceleasi lucruri... Tu taci... Pentru pastrarea prieteniei... Si din bun simt...
Altii, necunoscuti, se poarta in jurul tau ca niste tzarani veniti din fundul lumii... Bunul simt, empatia si sentimentele sunt acum pe cale sa iti devina cei mai teribili dusmani... Pentru ca ai tacut. Ca prostul Si nu ai zis nimic. Multa vreme sau putina? Cine stie? Pentru ca sa nu care cumva sa superi pe cineva ai tacut... Si toate acestea nu au vrut sa treaca pe langa tine. Nicidecum...
Intr-o zi izbucnesti. Culmea, din bun simt. Din empatie si dragoste. Cu multa multa sete. Si fara discernamant. Scuipi tot ce ai strans pe inima... In zile. Luni. Poate chiar ani... Si atunci toti se uita la tine ca la un nebun: "Da` ce ai patit frate?"... Se vor preface ca nu inteleg. Dar ei stiu. Uneori chiar au ras pe la spatele tau atunci cand VOIT te-au incarcat cu mizeriile lor...
Nu il cunosc pe Chilian. Aud ca este violent la bautura. Nu ii caut scuze. Pentru mine are: "ZECE"... Ana Maria are si ea o scuza. Pentru orice. "Ochii Tai"... De fapt de aceea nu il inteleg pe Chilian... Si eu am gresit... Poate nu atat de cumplit... Sau poate si mai cumplit... Insa stiu ca intotdeauna principiul este al ACTIUNII si REACTIUNII, si ca nu exista fum fara foc...
Se prea poate insa ca persoana pe care te descarci sa nu fie cea vinovata... In cazul meu, de obicei cei care sufera sunt cei apropiati... Cei mai dragi... O ciudatenie... Am senzatia ca orice descarcare in fata lor imi va fi iertata din oficiu... Dar vai, nu se intampla asa... Eu ii incarc pe ei...
Asa ca invat sa traiaesc si sa ma bucur de cifra "UNU"... De solitudine... De eu si de mine... Restul vor fi doar ciocniri pe traseu... Imi pare rau sa aud ce i s-a intamplat unei femei atat de frumoase si delicate... Un inger de fata... Am avut placerea de a o cunoaste... Si sigur nu merita sa fie atinsa in acest fel... Nici cu gandul macar...
Cine stie ce demoni il stapanesc pe omul-artist?!! Stiti voi?!! Puteti judeca?!! Nu avem dreptul. Nici sa ii judecam, nici sa ii cercetam. Nici ei nu vor. Asa ca bagati sabiile in teaca. Ei au atins inimi... "OCHII TAI" si "ZECE"...
Hmmm... Mi-as dori si eu sa pot scrie asa... Sunt sigur insa ca bordura nu m-ar ajuta deloc... Cred ca altul a fost stimulentul. Bordura a fost accidentul... De aceea va sfatuiesc pe toti sa mai folositi oglinda. Priviti imaginea din ea, si vedeti cine se ascunde in spatele reflexiei... S-ar putea ca sa ramaneti surprinsi... Daca sunteti sinceri, desigur...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Eu cred ca: