POVESTIRI INCREDIBILE (partea a VII-a)

Intotdeauna mi-a placut sa fac pe prostul... Pe langa faptul ca ma protejam de agresivitatea mediocritatii, oamenii lasa garda jos, si ii poti citi mai usor... In viata trebuie sa ai stapanire de sine... Mai ales atunci cand este cazul... Am aflat despre mine pe parcurs ca, in situatii dificile, gandesc si actionez lucid si extrem de rapid...

Deci... Madam` Dumitru... Tudor Sat... Eu lucram deja de multa vreme cu firma si cablasem deja o zona intinsa... Si am aflat atunci cum se pun problemele cand altii te cred prost... Sau se cred ei mai isteti... Sau poate pur si simplu credeau ca sunt prea tanar ca sa rezist presiunii...

Ma trezesc ca madam` Dumitru imi cere sa ne intalnim... Ne mai vazusem noi de cateva ori... Asa era modelul... Toti se vedeau cu toti... Se zambea mult... Cu dintii ascutii si lucind in soare... Cutitul era mereu la spate in mana... Pentru orice eventualitate... Dar daca priveai de la distanta parea ca totul este in perfecta armonie...

Memorabila intalnire... Cu tupeu nemarginit si cu blandete imensa in voce mi se cere sa predau reteaua pe care o construisem in zona Casei de Cultura... Jumatate uimit, jumatate socat, raspunsul meu a fost ceva mai lung si prea putin nervos, dar in esenta a fost ":NU". Si atunci au inceput amenintarile... CA ea nu vrea sa imi faca nici un rau (pentru ca sunt baiat tanar), ca are relatii...

Bineinteles ca nu o credeam... Dar in momentul urmator imi spune: Mai baiatule eu sunt prietena cu Chirica!"... Nu va spune nimic numele nu-i asa? Ei bine, in acea vreme mai sus-mentionatul Chrirca era... ministrul comunicatiilor! Si intr-adevar, era constantean... De fapt prin ministere, la acea vreme se invartea destul de multi oameni din Constanta... Chiar si prin CNA...

Ce sa faci intr-o astfel de situatie? Putea fi un bluf, dar nimeni nu pune nume grele pe masa decat daca este sigur de ceva... Am realizat ca sunt in mare pericol... Stiam asta de cand incepusem... Sicanele curgeau neobosit din toate partile... Am realizat in acel moment ca trebuie sa zic ceva... Daca taceam meciul era pierdut...

Am avut un moment de inspiratie si de tupeu maxim... Am aruncat o vorba care sa nu implice o minciuna dar care sa poata fi inteleasa ca si contraatac... "Lasati-i pe ei sa se bata la Bucuresti, si haideti sa ne vedem noi de treaba aici" i-am raspuns madamei destul de in etate, care tocmai ma amenintase...

Nu stiam pe nimeni... Dar din acel moment sicanele au incetat si firma a inceput sa se dezvolte rapid... O fi vreo coincidenta... Ma umfla rasul gandindu-ma cata bataie de cap or fi avut pana sa se prinda... Intr-un final s-au prins dar era prea tarziu... Firma era deja sanatoasa si greu de atacat oricum... Obtinusem cu ea locul 5 in topul firmelor pe judetul Timis... Asta era in 1995 parca... Sau `94?!!

In aceasta perioada l-am cunoscut si pe Doru Onaca... Om greu... La propriu si la figurat... Astazi senator... Sau deputat... Habar nu am... Dar pe atunci era renumit fiindca era in topul miliardarilor... Ne-am cunoscut la casinoul din Mamaia... Seful de local ne cunostea si ne-a pus pe mai multi de ai sai la aceeasi masa...

In dreapta mea statea Onaca... Nu stiam cine este... Crdeam ca invarte valuta... Omul era in tinuta lejera cu ceva lanturi si bratari destul de grele la prima vedere... Era un tip jovial si pus pe glume... Asa ca am inceput sa ne intretinem si sa ne aruncam glume de tot soiul de parca ne stiam de multa vreme... Toate astea la un sprit...

La un moment dat Onaca se duce sa "isi pudreze nasul" cum ar zice reprezentantele sexului frumos... Se apropie de mine seful de local si ma intreaba: "Nu stiti cine e omul"? "Nu..." zic edu... "E Doru Onaca". "Da cine e Doru Onaca asta frate"? "E in topul miliardarilor. Are firma aia de scafandri"...

Pentru mine era ciudat.... Firma de scafandri? Miliardar? Un pic mai vesel din cauza vinului, la intoarcere il iau direct pe sus si ii spun: "Toate ca toate, dar nu inteleg cum intri in apa si iesi cu bani, ca eu nu inteleg"... Din momentul acela relatia a devenit cu totul alta... Cel putin atata vreme cat am fost la Constanta si o scurta perioada dupa aceea...

Cu putina vreme inainte de plecarea mea din tara, un prieten, artist, avea nevoie de putin ajutor pentru un disc... Si m-a intrebat daca stiu pe cineva la Constanta... Am aflat numarul lui Onaca si la-ma sunat... Deloc surprinzator probabil mi-a spus ca nu stie cu cine sta de vorba nici dupa ce m-am prezentat mai detaliat... Am fost furios atunci... Pentru ca am stat in preajma unor astfel de oameni... Pacat... Pentru mine...

Mai am doar trei intamplari de povestit... Si voi pune capat epopeei asteia... Deja ma plictiseste pe mine... Probabil ca si pe voi... Dar un lucru este cert... Cand ma uit in urma realizez ca am facut lucruri pe care doar foarte putini le-au facut... Din acest motiv am vazut lucruri pe care si mai putini le-au vazut... Si toate se intamplau in perioada PSD...

Iata de ce imi vine foarte greu sa accept astazi orice idee cum ca PSD, PC, Crin Antonescu si toti papagaliii gusati si guralivi care ii sustin ar fi buni de ceva... Ma ingrozeste gandul ca ar putea fi adusi inapoi... Doamne fereste de asa ceva!

Nimeni nu are dreptul sa anuleze din oficiu aceasta experienta... Nu poti anula ani din viata unui om doar ca sa pari tu mai tare si mai mare... Pentru ca este o minciuna... Am aflat in ultimii ani ca in Romania asa iti cladesti cel mai repede o imagine si poti fi exact ceea ce nu esti... Probabil ca de aceea ne si merge atat de bine noua romanilor...