SCRISOARE CATRE PRIETENI

Scumpul meu prieten... Scumpa mea prietena... Trebuie sa remarc... Nu pot sa nu o fac... Pentru ca nu ma pot abtine... Un prieten adevarat spune ceea ce gandeste, nu se ascunde... Uite! Brusc, cand ai inceput sa vorbesti despre crestinism, ai inceput sa scrii romane si ai ridicat tonul, ca sa motivezi dezacordul tau fata de subiect... Si asta fara ca macar sa iti fii dat seama... Nu ti se pare ciudat?

Am spus si o voi spune mereu: intotdeauna este bine sa STUDIEZI un lucru inainte de a vorbi despre el, chiar si atunci cand NU esti de acord, nu de alta, ci ca sa stii despre ce vorbesti, sa fii pregatit(a) temeinic cand iti aperi ideile si sa le combati nu cu lucruri induse de altii, sau de la o mana terta ci cu ideile tale personale.

Cauti partea goala a paharului, fara sa vezi ca paharul este plin, chiar daca este in fata ta... Imi spui ca nu poti fi de acord cu o carte ce incepe cu un incest... Adam si Eva au trait ani multi si au avut fii si fiice, nu numai pe Cain si Abel... Cei doi frati sunt mai importanti din punct de vedere genealogic decat restul.

"Mai intai, problema "incestului" nu incepe de la Cain si sora sa, asa cum s-ar crede, ci porneste chiar de la primii oameni: Adam si Eva. Cum aceasta? Prin simplul fapt ca trupul Evei a fost facut din coasta lui Adam, si ca urmare, din punct de vedere al rudeniei de consangenitate, Adam si Eva erau mai apropiati decat un frate cu o sora, sau decat un tata cu o fiica."

"Cel mai intalt grad de rudenie al neamului omenesc nu a fost un impediment pentru binecuvantarea casatoriei lui Adam cu Eva, inseamna ca problema incestului nu este determinata de consangenitatea in sine, ci de cu totul altceva!" Si acest altceva este nivelul minim!" Biologul si geneticianul A.E. Wilder Smith confirma: "Pe vremea lui Cain, căsătoria cu una dintre multele sale surori nu ar fi constituit nici o dificultate din punct de vedere genetic, neexistând decât o mică sau chiar nici o deteriorare a zestrei genetice de care să se teamă vreuna dintre părţi".

Este bine sa fim foarte atenti in viata la ce atitudine adoptam si cum ne selectam valorile sau sitemul de referinta. Una sunt faptele bune izvorate din posibilitatile oferite de bunastare si linistea adusa de ea, si alta sunt faptele izvorate din credinta... Asa cum spunea o draga prietena, vesticii s-ar comporta poate mai rau ca romanii daca ar avea probleme similare...

Ei bine, pentru omul care are credinta in suflet nu conteaza mediul, nu este influentat de el. Faptele bune sunt IN NATURA LUI, adanc inradacinate. M-am nascut si am fost crescut in ateism. Nu m-a obligat nimeni si nu am avut nimic de castigat devenind crestin. Ba din contra. A fost un proces lung de mai bine de zece ani pana sa ajung la botez... Si procesul continua...

Personal, intotdeauna ma documentez despre subiecte. Asa se face ca am citit Coranul, si pot spune cu cea mai mare certitudine, nu din alte surse, ci pentru ca EU am descoperit asta, Coranul este de fapt Biblia luata si jumulita de cea mai importanta parte a ei, atunci cand se face afirmatia ca Mahomed este ultimul profet al lui Allah pe Pamant.

Daca iei in consideratie ca acest Coran a aparut la 700 de ani dupa aparitia primilor crestini, intr-o zona in care crestinismul se raspandea cu mare putere, s-ar putea ca imaginea sa fie ceva mai clara... Insusi Pavel, Apostolul neamurilor, a fost crestinat pe drumul spre Damasc adica in... Siria de astazi, ceea ce spune ca miscarea trebuie sa fi fost foarte puternica in zona...

Imi vorbesti despre razboaie, cruciade, invinuindu-l pe Dumnezeu pentru faptele oamenilor... Si cum se poate sa fie corect acest lucru? Oare nu o faci doar ca sa aperi un punct de vedere convenabil? Un punct de vedere care te scuza? Si, pana la urma, chiar te scuza? Chiar te face mai bun? Iti va salva linistea sufletului?

Acestea sunt doar cateva flash-uri... In Biblie am gasit lucruri care te vor uimi asa cum m-au uimit si pe mine atunci cand am dat cu ochii de ele prima oara... Am gasit pana si elemente ale teoriei relativitioniste ale lui Einstein, ba inca si teoriile lui Darwin au un sens, daca stai sa te gandesti... Un Dumnezeu atotputernic cu un laborator genetic propriu: Pamantul... Desigur, unii vorbesc despre civilizatii extraterestre... Dar cine a afirmat vreodata ca "Dumnezeu sau ingerii Sai sunt terestrii?!!" ca sa citez un om apropiat sufletului meu?

Mai tot crestinul spune ca sstie despre ce este vorba in Biblie... Dar ceea ce stie el nu este rezultatul unui studiu personal ci este un fel de "Miorita"... Imi spui ca tu nu poti adera la ideea "crede si nu cerceta" dar in Biblie este scris " cercetati taote lucrurile si luati ce este bun"... Pentru ca imi esti prieten(a) ai sa ma ierti daca nu te las sa savarsesti aceasta greseala vorbindu-mi mie, si spunandu-mi ca ceea ce am STUDIAT nu stiu in timp ceea ce tu NU AI STUDIAT stii, pentru ca este un non-sens major implicat acolo...

Dumnezeu nu pedepseste pe nimeni. Daca te referi la Rai si Iad, pedeapsa ne-o acordam singuri... Avem niste legi. Un manul de folosire al trupului daca vrei. Si avem liberul arbitru. Putem alege. Hais sau cea. Afirmatia aceea cum ca Dumnezeu ne pedepseste este ca si cum un criminal ar spune ca noi suntem de vina pentru ca este inchis si ca nu greselile personale l-au dus acolo...

Oamenii au nevoie de infranare inca si acum... Uita-te putin in jur... Scormoneste-ti amintirile... Poti spune ca nu e adevarat ca raporturile sociale dintre oameni nu s-au imbolnavit in ultimii o suta de ani? Zambetul contrafacut, amabilitatea corecta din punct de vedere politic, NU vor sta in picioare atunci cand vor aparea probleme grave, pentru ca lipseste ocmai ceea ce spuneam: un nivel de constiinta solid. Nu il avem noi toti ca umanitate.

Infranarea poftelor nu religia o da, asa cum nici atitudinea "corecta politic" nu o poate stapani. Religia fara credinta inseamna doar apucaturi mecanice. La fel ca si atitudinea omului modern, izvorata sau indusa, totuna e. Faptele bune, firea noastra trebuie sa porneasca din CREDINTA. Simplu. Daca un individ crede din toata inima lui in ceva, nu va renunta la nimic atunci cand se afla in situatii extreme, insa acela care a adoptat o conduita in virtutea spiritului de turma va trada foarte usor pentru a supravietui.

Dumnezeu nu ne conditioneaza, ci ne directioneaza. Si parintii nostri au facut-o, si profesorii noastrii au facut-o. Dar nu ne suparam pe ei pentru asta, fiindca i-am cunoscut, si orice ne-ar zice impotriva lor altcineva, noi nu am crede, pentru ca ii cunoastem. Exact asa este si cu Dumnezeu. Cum poti sti ca este bun sau nu daca nu Il cunosti?

Mai apoi, stii ca exista si pozitivul si negativul. Binele si raul. Fiind in antiteza binele este in mod constant sub atacul si presiunea partii adverse. Insa de la Isus incoace nimeni nu mai are nici o scuza, pentru ca El a subliniat importanta iubirii firesti intre oameni. Iata de ce eu nu sunt impotriva existentei nimanui, de orice religie ar fi si de orice orientare sexuala ar fi.

Insa nu ii pot accepta niciodata, si voi cauta a ma indeparta de astfel de indivizi. Nu pot si nu trebuie sa accept ORICE ca fiind o stare de normalitate sau ca fiind lucruri bune. Pot doar tolera. Si imi este greu doar pentru ca inca nu am un nivel de constiinta suficient care sa ma faca imun la toate pornirile scarboase ale oamenilor. Pana si Isus "s-a intaratat in duh" la vederea transformarii templului din Ierusalim intr-un centru de afaceri... Atata tot.

Am avut raporturi sexuale fara sa fiu casatorit. Si acelea inseamna curvie. Preacurvia se produce atunci cand ESTI casatorit... Am trecut si prin asta. Nu inseamna ca este mai putin grava curvia... Nu exista om care sa nu greseasca... Nu exista om fara de pacat... Importanta insa este atitudinea fata de el... Unii il ingaduie iar altii nu... Cei din urma sunt aceia care isi educa constiinta... Asta este tot... Ne cautam intotdeauna scuze. Si eu am avut atunci. Adevarul insa este ca nu exista nici o scuza. Este vorba de nivelul de constiinta. Constiinta tine de lucruri intangibile, eterne, perene...

Imi pare rau de multe dintre lucrurile pe care le-am facut... Nu stiu daca am fost iertat... Nu vorbesc aci de iertarea oamenilor. Nu stiu deci daca am fost iertat... Si apoi, inca mai gresesc. Gresesc si fac asta, chiar daca stiu si cred ca exista Dumnezeu!!! Este o lupta continua cu mine insumi. O nastere din nou mai grea. Mai dificila. Nu stiu daca sunt insa iertat. Tocmai aceasta nesiguranta ma impinge inainte si ma face atent mereu ca sa nu gresesc din nou...

Desi, uneori este extrem de dificil, si inevitabil, carnea pacatoasa isi cere drepturile, nu ma las... Am sa iti dau pasajul meu favorit din Biblie. Este singurul pe care te rog sa il citesti cu atentie, de dragul meu, ca sa ma intelegi mai bine. Este din Romani, capitolul 1. Nu vreau sa jignesc pe nimeni si ar trebui ca existenta mea sa nu deranjeze pe nimeni. Eu spun doar ceea ce gandesc.

"16. Caci mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Hristos; fiindca ea este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede: intai a iudeului, apoi a grecului;

17. deoarece in ea este descoperita o neprihanire pe care o da Dumnezeu, prin credinta si care duce la credinta, dupa cum este scris: "Cel neprihanit va trai prin credinta."

18. Mania lui Dumnezeu se descopera din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor care inabusa adevarul in nelegiuirea lor.

19. Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu.

20. In adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui se vad lamurit, de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot dezvinovati;

21. fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit; ci s-au dedat la gandiri desarte, si inima lor fara pricepere s-a intunecat.

22. S-au falit ca sunt intelepti, si au innebunit;

23. si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare.

24. De aceea, Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimilor lor; asa ca isi necinstesc singuri trupurile;

25. caci au schimbat in minciuna adevarul lui Dumnezeu si au slujit si s-au inchinat fapturii in locul Facatorului, care este binecuvantat in veci! Amin.

26. Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lasat in voia unor patimi scarboase; caci femeile lor au schimbat intrebuintarea fireasca a lor in una care este impotriva firii;

27. tot astfel, si barbatii au parasit intrebuintarea fireasca a femeii, s-au aprins in poftele lor unii pentru altii, au savarsit parte barbateasca cu parte barbateasca lucruri scarboase si au primit in ei insisi plata cuvenita pentru ratacirea lor.

28. Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neingaduite.

29. Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciune, de porniri rautacioase; sunt soptitori,

30. barfitori, uratori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, neascultatori de parinti,

31. fara pricepere, calcatori de cuvant, fara dragoste fireasca, neinduplecati, fara mila.

32. Si, macar ca stiu hotararea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac."

Cu toata dragostea

Si din toata inima

Prietenilor mei