PENTRU DEMNITATEA ROMANIEI

Studiez de ceva vreme Constitutia Romaniei. Nu cea de acum. Ci pe aceea a Regatului Roman din 1923. Constitutia Romaniei din 1923. Si sunt uimit de ceea ce citesc. Romanii si-ar fi putut recapata demnitatea nationala prin readucerea pe tron a Majestatii Sale Regele Mihai I de Romania atat de simplu si de eficient...

Asta ne-ar fi adus o cu totul altfel de democratie. De fapt ne-ar fi adus intr-adevar o democratie, nu surogatul ce ni se ofera in prezent. Pentru ca un rege, cu legaturi de sange in casele regale europene, ar fi impus o altfel de tinuta morala in cadrul societatii romanesti.

Multi au vorbit, dar putini au inteles diferenta intre monarhia absolutista si cea constitutionala in 1990, in mare masura datorita celor patruzeci de ani in care comunistii au mintit in legatura cu tot ceea ce a insemnata istoria romanilor de dinainte de 1944. Printre acestia m-am numarat si eu...

Cu adevarat Romania era un stat mai modern decat acum in 1923. Desigur, urmasului unei caldararese bulgaroaice, al carui tata a fost condamnat pentru ca milita pentru dezmembrarea Romaniei si alipirea Basarabiei la Rusia ar fi intrat intr-o obscuritate totala la reinstalarea pe tron a Majestatii Sale Regele Mihai I...

Pentru Ion Iliescu, fiindca despre el este vorba, aceasta situatie era inacceptabila. Dupa atatia ani de conspiratie desigur ca nu avea de gand sa cedeze ceea ce obtinuse prin crima. Total nelegitim adica...

Nu stim multe despre perioada antebelica dar putem sa deducem citind ceea ce gasim in arhive. Si inca nu este prea tarziu. Regele Mihai este in viata inca. Si nobletea este un lucru natural pentru Majestatea Sa. Si pentru urmasii sai.

Romania a avut un rege. Inca il mai are. Comunistii l-au alungat, provocand schimbari politice fortate intr-o Romanie care a cunoscut perioada de maximum economic in 1939. Cand Timisoara era mica Viena iar Bucurestiul era micul Paris...

Normal era ca, dupa 1989, sa reinnodam firul acolo de unde s-a rupt. PNT a militat pentru asta. Dar la negocieri Iliescu s-a prezentat cu un Voican-Voiculescu ce avea atarnat de gat un instrument de negociere convingator: un kalasnikov...

Romania antebelica era respectata. La Natiunile Unite vocea lui Titulescu era aur. In lumea larga inainte de razboi a fi roman nu era o rusine. Romania era un stat cu un teritoriu mult mai vast inainte de venirea comunistilor la putere. Aceiasi comunisti au asistat aplaudand la ruperea de teritorii romanesti in favoarea Uniunii Sovietice in mod servil, dar au uitat sa mai vorbeasca despre aceasta dupa 1989...

Un Rege pentru demnitatea nationala! De ce nu? Sunt multe case regale in Europa. Cu democratii moderne. State solide din punct de vedere economic si social. State in care cetateanul de rand este tratat cu respect. Romania ar da o lovitura de imagine cu o astfel de alegere.

Nimeni nu ar mai putea sa revendice conducerea Romaniei. Nimeni nu ar mai tratata Romania ca pe propriul SRL. Pentru ca exista un om dedicat inca de la nasterea sa pentru aceasta. O monarhie constitutionala isi pregateste din timp si printr-o aleasa educatie un lider pentru a conduce o natiune si pentru a media relatiile sociale si politice, inoculandu-i respect pentru fiecare cetatean.

Constitutia din 1923, cu putine revizuiri ar putea fi benefica pentru redarea demnitatii Romaniei. Si cate lucruri s-ar intampla daca am avea un Rege in fata liderilor lumii moderne... Cat de ridicol ar fi Cioaba, fiul surorii mamei vitrege a lui Ion Iliescu si cat de putini ar mai avea curajul sa arunce cu noroi in stanga si in dreapta.

Pentru demnitatea Romaniei Majestatea Sa Regele Mihai de Romania este de departe cea mai puternica optiune. Nu imi spuneti ca este de domeniul trecutului. Iata: astazi vorbesc despre aceasta!

Va ofer o mostra din Constitutia Romaniei asa cum era ea in 1923. Cea despre Rege. Si de maine veti gasi un chestionar in stanga blogului legat de aceasta problema...

CONSTITUTIA ROMANIEI DIN 1923

[...]

CAPITOLUL II
Despre Rege si Ministri

SECTIUNEA I
Despre Rege

Art. 77. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt creditare in linie coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.

Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.

Art. 78. - In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite in articolul precedent.

Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in vieata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul sau dintr'o dinastie suverana din Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79.

Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.

Art. 79. - La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o singura Adunare, chiar fara convocare, si cel mai tarziu pana in opt zile dela intrunirea lor aleg un Rege dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala.

Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea procede la aceasta alegere.

La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua zi, la amiazi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor.

Daca Adunarile s'ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator.

In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la suirea Regelui pe Tron.

In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.

Art. 80. - La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocare cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii.

Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora cari au a le inlocui.

Art. 81. - Dela data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului sau la Tron puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele poporului roman, de ministri, intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.

Art. 82. - Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniti.

La suirea sa pe Tron, el va depune mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite urmatorul juramant: "Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului roman, a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului".

Art. 83. - Regele, in vieata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la art. 79 din Constitutiunea de fata.

Regenta va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului in timpul minoritatii lui.

Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele prescrise la art. 79 din Constitutiunea de fata.

Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 82 din Constitutiunea de fata.

Art. 84. - Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile.

Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.

Art. 85. - Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii in timpul Regentei.

Art. 86. - Regele nu va putea fi totdeodata si Seful unui alt Stat fara consimtimantul Adunarilor.

Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membrii cari le compun, si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.

Art. 87. - Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.

Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.

Art. 88. - Regele numeste si revoaca pe ministrii sai.

El sanctioneaza si promulga legile.

El poate refuza sanctiunea sa.

El are dreptul de amnistie in materie politica.

Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor.

El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei.

El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.

El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.

El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor.

El este capul puterii armate.

El confera gradele militare in conformitate cu legea.

El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi.

El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale.

El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.

Art. 89. - Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecareia Domnii.

Art. 90. - La 15 Octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai inainte.

Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni.

Regele deschide sesiunea prin un Mesaj, la care Adunarile fac raspunsurile lor.

Regele pronunta inchiderea sesiunii.

El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile.

El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni.

Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate depasi termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceeas sesiune fara consimtimantul Adunarilor.

Art. 91. - Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutiune.