NICI ACUM NU VREAU. DAR DACA TREBUIE...

Ma uit in urma... A trecut un an de cand am scris randurile de mai jos... Un singur lucru s-a schimbat: am plecat... Nu din lasitate, ci de sila... Sila pe care mi-o produce incoerenta noastra in gandire... Nu ca indivizi ci ca popor... Toate celelalte insa sunt valabile inca si astazi... Am mai completat cu numele lui Victor Ponta si am adaugat la lista si papusile de carpe ce alcatuiesc armata de tradatori din jurul PSD, PC, si a lui Crin Antonescu...

Ne zvarcolim de douazeci de ani. Si ne vom mai zvarcoli inca douazeci daca nu suntem atenti. Personal nu mai am de gand sa indur. Nici nu as vrea sa plec. Nu sunt un las. Decat sa traiesc ca un caine, mai bine mor ca un leu!

Au incercat sa ne franga. Au crezut ca am uitat. Surpriza! Suntem inca intregi si nu am uitat nimic! Iliescu nu este vesnic. Nu poate sa traiasca pana cand ultimul martor ocular moare si el. Pentru simplul motiv ca noi eram tineri atunci si el nu! Dar dupa legea omului, ar trebui sa plateasca pentru stalcirea atator vieti tinere.

Ma intreb adesea cum poate un om sa faca ceea ce au facut Iliescu si oamenii saii... Inclusiv tatal lui Mircea Geoana... Ei nu au fost tineri niciodata? Nu au luptat niciodata pentru nimic? Au stat doar cu capul plecat in fata stapanilor asteptand momentul prielnic pentru a se face ei insisi stapani?

Ce fel de om trebuie sa fii ca sa poti lua cu sange rece o decizie care va duce la moartea a mii de oameni? Si ce fel de om trebuie sa fii ca sa te alaturi unui criminal asa cum a facut-o Crin Antonescu si papusile lor de carpe? Cum e Mircea, Victoras sau tu Crine sa te trezesti dimineata stiind toate acestea mai bine ca mine? Cum astupati voi vocea constiintei?

Ce fel de om trebuie sa fii ca sa ii gasesti scuze pentru toti aceia care au savarsit astfel de lucruri? Oare toti acestia au fost copii vreodata? De ce isi urasc semenii intr-atat? De ce numai ei conteaza in proprii lor ochi?

Dumnezeule mare! Stiu ca tu existi! Eu sunt un fir de pulbere in nemarginirea Universului creat Tine! Eu sunt un nevrednic si un pacatos. Tu esti inceputul si sfarsitul, Alfa si Omega. Nu iti cer acum nimic pentru mine.

Vreau doar ca Tu, Doamne, sa te induri de toti ceilalti. Si te rog in mod deosebit sa ai mila de aceia care si-au impietrit inima! Indura-te de ei. Lumineaza-le ochii mintii si deschide tu portile inimilor lor. Ia inima de piatra din ei si da-le o inima de carne.

Te rog Doamne fa Tu ceea ce eu nu am putut pana acum: fa-i sa se rusineze ei singuri de pacatul lor. Aminteste-le ce este iubirea. Tu poti toate acestea Doamne!

Stiu ca pe cei cu inima impietrita ii lasi in voia mintii lor blestemate. Dar eu ma rog Tie, acum, pentru ei Doamne. Adu-i in simtiri doamne. Mai incearca o data. Te rog Doamne. Fa aceasta pentru ca sa nu cad in pacat si eu. Caci nu mai pot indura mult. Ei seamana vant. Si cine seamana vant culege furtuna.

Doamne, eu nu doresc sa ridic bratul impotriva nimanui. Dar trebuie sa ma apar. Si stiu ca daca va veni o astfel de zi, in care va trebui sa ma apar, Tu vei da trupului meu putere ca sa biruiesc orice imi sta in cale.

Dar inca o data te rog, Doamne Dumnezeule Atotputernic, sa lucrezi la inimile celor care se uita doar la foloasele ce le pot trage de pe urma vietii mele. Orice va veni, pace sau lupta eu primesc Doamne.

Totusi, ma rog Tie sa aduci pace! Da in vileag orice lucru ascuns, orice gand necurat. Fa-i Doamne de rusine pe toti aceia care fac lucruri rele. Pune-le mintea pe foc. Smereste-i tu Doamne pentru ca sa nu fie nevoie sa moara nimeni pentru lucrurile pamantesti, care sunt trecatoare. Iti multumesc Doamne pentru rabdarea cu care m-ai ingaduit pana in ziua de astazi!

Voia Ta sa se faca mereu. In numele Tatalui, al Fiului, si al Sfantului Duh.

Amin!