TABLOUL FALS, EMOTIA SI VIATA

Azi dimineata cand m-am trezit am realizat ca risc sa cad din nou in depresie... Numai ce incepusem sa ma vindec... Asa ca am facut primul lucru: curatenie generala. Primul semn de depresie este instalarea prafului si a dezordinii in jurul meu... Asa ca le-am alungat... Al doilea semn, fuga de lumina zilei, am alungat-o deschizand larg toate ferestrele si tragand draperiile cat mai la o parte...

Al treilea semn nu s-a instalat inca... Semn ca nu este nimic prea grav si ca nu este cazul sa intru in panica... Asa ca deja am inceput sa ma inviorez si sa imi fac planurile pentru iesirea din micul impas in care ma aflu... Obstacole apar mereu in cale... Spun mereu ca problemele apar casa fie rezolvate... Asa ne exersam inteligenta si aptitudinile... Asa castigam experienta...

Cu mare voiosie, dupa ce am iesit de la dus, am pornit calculatorul, gandidu-ma despre ce as vrea sa scriu... Pentru astazi am doua subiecte... Toate insa pe rand... Daca acesta este ultimul meu articol atunci la penultimul am primit un comentariu de la o prietena draga din Romania... Mesajul suna asa:

"Un pont prietenesc: daca vrei sa o duci bine cu o femeie, mai fa si ce isi doreste ea, fii atent si la asteptarile ei, pune-o si pe ea in prim-plan, fii mai intransigent cu tine decat cu ea, alint-o si fa-o sa simta zilnic ca e iubita, ofera-i chestii reale, pe langa visurile comune firesti... E drept asta inseamna ca si tu sa cedezi; esti dispus sa faci asta? Intreaba-te si da-ti singur raspunsul."

Apoi daca asa stau lucrurile, raspunsul vine de la sine: NU! Desigur imediat fetele ma vor declara un porc misogin... Hmmm... Le cred cand spun ca ele cred ca au dreptate... Dar cand actiunile partenerului se termina in dezastru nu mi se pare deloc normal sa te apuci sa il alinti... Chiar si la copii greseala trebuie sanctionata...

La femeia matura nu trebuie nici macar sa ii atragi atentia?!! Nu mai inteleg nimic... Cine de fapt este copilul mare avand in vedere ca femeile spun mereu: "barbatii sunt niste copii mari"... Si mama, si sora mea si multe prietene bune imi spun ca trebuie sa fiu mai tolerant, mai atent, mai...

Mai fetelor! Ce mai vreti?!! Am pus petale de trandafiri in asternuturi cand dormeau. Am organizat petreceri surpriza cu prietenii lor... S-au trezit cu biletele amoroase de la perna si pana in frigider... Am dormit in masina sub geamurile lor... Am trimis flori prin taximetristi...

Am oferit o floare fara ca sa fie vreo zi speciala... Am iesit la cina cu lumanari si vin... Nu am ezitat niciodata sa spun "Te iubesc" sau "mi-e dor de tine"... Am pornit si am inchis firme datorita toanelor lor... Am deschis intotdeauna portiera masinii si am fost atent sa intru primul in restaurant si sa ies in urma... Am facut toate aceste lucruri din inima...

Rezultatul?!! Sunt singur... Ele si-au gasit "barbatul vietii"... Ma rog, nu toate... Si, desi nu o spun, multe dintre ele regreta toate acestea... Sa nu ma intelegeti gresit... Am acceptat ideea in sine: femeilor le plac barbatii porci. Iar oamenilor, in general, le place sa minta si sa fie mintiti. E ok acum... Am inteles de in sfarsit de ce de atat de multe ori cand am ceva de spus de cele mai multe ori cei din jur se intreaba: "Da asta ce a vrut sa spuna de fapt?"...

Oricum, incet-incet solitudinea incepe sa devina o normalitate si o solutie... Asta inseamna ca nu am suficienta nevoie de acele parti anatomice cu care mereu sexul frumos incearca sa ne bage in ceata... Si daca nevoile spirituale sunt mai mari decat cele instinctual-primare sigur persaonele ce se pot intelege cu mine si eu cu ele sunt rare...

Imi este si mie acum clar ca sunt la un alt nivel... Nu conteaza ca e mai sus, ca e mai jos... E altul... Ca nu este normal pentru marea majoritate? Ce imi pasa mie? Nu le cer decat sa ma lase in pace si sa ne acordam respect reciproc la eventualele interactiuni...

Probabil ca de aceea uneori imi ies din fire aparent fara motiv, spunand si facand lucruri pe care in mod normal nu le fac si nici nu le-as face... Adevarat si temperamentul asta vulcanic nu prea ajuta... Probabil ca de aceea am atatea ultra-sensibilitati... Si probabil ca de aceea sunt eu un om bun dar greu de suportat...

Va plac tablourile false si florile de plastic? Uitati-va la detalii... Din tabloul-copie lipseste emotia. La florile artificiale este evident ca le lipseste viata... Dar in mod ciudat amandoua sunt atat de aproape si in acelasi timp atat de departe de modelul real...