N-A STI NIMENI CA M-AM DUS...

"N-a sti nimeni ca m-am dus
Numai m-or vedea ca nu-s
Sus e cerul, larga-i lumea
Bine ca a infrunzit padurea..."

Plec de aici...
Din Romania....
Am mai putin de o saptamana de petrecut pe aici...
Plec.
Si ma bucur.
Plec.
Si sper sa nu ma mai intorc.
Curand.
Pana nu imi trece.
Atractia asta.
Masochista.
Maligna.
Pentru o tara.
Care are sanse
Minime
Sa isi revina.
Si un popor...
Pe cale
De disparitie.
Sau sa-i spun
Inlocuire?!!

***
M-am asigurat...
Ca nu ma pot intoarce usor...
Undeva...
Pe coasta de Vest a Africii...
Exista niste insule...
Locuite desigur...
Acolo ma duc si eu...
Ca sa ma vindec...
De boala
Numita Romania...

***
Imi pare bine
Ca plec...
imi pare rau
Ca voi ramaneti...
De data aceasta
Nu mai exista
Cale de intors.
Am incercat
Aproape totul
Aici.
In limita
Unui bun simt
Si a unei educatii
Minimale.
Am lasat
Stacheta pretentiilor.
Tot mai jos.
Pana cand.
Am realizat
Ca nu eu trebuie
Sa cobor
Ci altii sa urce.
Plec.
Dar tinem legatura...

***

Acestea fiind zise.
Cu adanci plecaciuni.
Ma voi retrage.
La sfarsit
De saptamana
Spre Timisoara.
Si voi pleca.
Apoi.
Spre niste insule.
Cu ape albastre.
Si un cer mai senin.
Am obosit.
De atata gri.

***
Plec...
Ultimul sfert.
De viata.
Merit.
Sa il traiesc.
Linistit.
Dar asta.
Nu inseamna.
Ca am sa ii las.
In pace.
Pe prosti.
Pe posesorii de tupeu.
Nesimtit.
Si alti.
Descreierati.
Astia raman.
Distractia mea.
Si a voastra.
Favorita.

***
O sa imi fie dor.
De unele lucruri.
Recunosc.
Dar.
Nu va mint.
Abia astept.
Sa va trimit.
Salutari.
De acolo.
V-am pupat!