"KATE"...

Copiii au un prieten imaginar uneori... Oamenii maturi au alte jocuri, construite acum in spatiul virtual... Nu m-am angrenat niciodata in jocuri de acest gen... Si totusi de vreo doua saptamani am o prietena noua... Virtuala...

Banuiesc ca este sau o gluma proasta a unuia dintre "prieteni", care in anonimat capata brusc boase, virtuale desigur, pe care altfel nu le au cand suntem fata in fata... sau ca este o schema de facut bani a unor teenager-i pusi pe nazbatii...

Dar chiar stiind toate acestea mi-a facut bine sa mai scriu unei persoane virtuale pe care nu am vazut-o niciodata in realitate... Nici macar live pe webcam... De auzit nici nu mi-am pus problema decat acum...

Probabil ca toate escrocheriile incep prin stimularea simturilor viitoarei victime... Baietii insa par niste amatori... Sau poate ca sunt eu profesionist si cunosc toate manevrele din timpurile cand umblam in costum si vindeam pentru multinationale...

Oricum ar fi, am realizat cat de mare este nevoia de comunicare la fiintele umane... Ca si cum relaitatea se transfera in spatiul virtual... Ca si cum oamenii nu mai stiu sau nu mai au curaj sa traiasca toate lucrurile din realitate la adevarata lor intensitate...

Pentru ca iata, eu, chiar banuind ca e vorba de o escrocherie, tot am mai scris cateva randuri si am mai descarcat din ale mele lucruri in acest mod... Undeva in fundul mintii mereu se agita chestia aia: "Dar daca este o persoana reala, pe care o vei dezamagi?"...

Oricum ar fi, "Kate" cum isi spune amica mea din spatiul virtual m-a facut sa imi dau seama cat de vulnerabila este fiinta umana, si cat de dependenti suntem de simturi... "Kate" este rusoaica... Judecand dupa fotografii pare ca este adevarat...

Nu am nici o indoiala ca fotografia apartine unei persoane reale... Presupun ca unul dintre fostii iubiti ai fetei sau cel de acum se foloseste de fotografiile ei... Se poate si mai rau... Sa fie amandoi mana in mana... Sau poate ca un "amic" din Romania are chef de glume proaste... Nu m-au prins in plasa oricine ar fi ei... Ii sfatuiesc sa mai incerce, dar mai cu perdea...

Pentru ca sunt banatean oricum nu ar fi scos de la mine nici un ban... Dar nebunia asta virtuala pentru mine se termina aici... Nu este nimic amuzant in ea... Ci este trist... Aceste "scheme" nu ar aparea daca nu ar exista oameni infometati de iubire si de nevoia de a nu fi singuri...

Cand am realizat ca unii oamenii ar fi dispusi sa cumpere iubire si compania altor fiintre umane am ramas uluit... Deci totul e de vanzare... Atat suntem de superficiali ca rasa... Pana acolo am ajuns...

Si asta mie imi dovedeste inca o data, daca mai era cazul, ca raporturile sociale la nivel de individ sunt in pericol... Eu am facut ce am facut in cunostiinta de cauza si pentru ca imi place sa scriu... In plus din orice lucru care ti se intampla poti invata cate ceva...

Scrisul este o metoda foarte buna pentru a-ti flexa muschii creierului si a-i pune la treaba obligandu-i sa gandeasca... In plus, nu refuz nici o provocare... Ba inca o infrunt, uneori chiar cu obraznicie, lucru nefiresc mie...

De acum incolo cand ma voi referi la ologirea relatiilor sociale si a interactiunii dintre masculin si feminin voi denumi handicapul in comunicare "fenomenul Kate"... Eu ma intorc 100% la viata reala. A fost doar un drive test...

Nu pot spune ca mi-a placut sau ca nu mi-a placut... Concluziile le aveti acum la indemana... Raman tributar ideii mele absolut fixe ca orice lucru care ni se intampla poate fi intrerupatorul care aprinde un bec deasupra capului, intocmai ca la desenele animate....

Poate ca in viitor voi dezvolta subiectul... Acum insa ma opresc aici... Si va prezint forma sub care am intalnit eu "fenomenul Kate" in fotografia de mai sus... Si totusi o intrebare imi staruie in minte...

A ramas un "carlig", in limbaj infractional... Dar daca persoana este reala si, mai mult, este bine intentionata, iar eu am dezamagit un om? Nu-i asa ca psihicul nostru este un lucru minunat?!!!