TARA LUI LABA-TRISTA

Cum naiba de m-oi fi nascut eu in tara lui Laba-Trista stiu.
Mama.
Si tata.
Ei sunt de vina.
Asa se cheama mai nou teritoriul in care traiesc.
Tara lui Laba-Trista.
In care tristetea labei prevaleaza.
Nu credeam vreodata ca am sa il regret pe Ceausescu.
Nu am sa vorbesc despre femeile din tara lui Laba-Trista.
Am sa vorbesc doar despre barbati.
Cam odata la 10 ani.
Cei mai multi barbati din aceasta tara.
Devin ei insisi.
Labe triste.
Unii pentru ca pur si simplu nu au materie cenusie.
Altii pentru ca se pun cu buna stiinta.
In pozitia lui Onan.
Personaj biblic de altfel.

***
Astazi ma simt manjit.
De ejacularile lor scarboase de bucurie.
Se bucura ca prostii de nenorocirea in care s-au bagat.
Si in care ne-au bagat si pe noi.
Eu am sa raman intre ei.
Am sa iau o oglinda mereu in buzunar.
Si am sa o scot mereu.
Am sa le-o pun in fata.
Ca sa se vada.
Ei insisi.
Asa cum sunt.
Ma intreb ce ii seduce mai mult.
Laba trista.
Sau tristetea labei.

***
Jumatate din populatia tarii lui Laba-Trista.
E treaba dovedita.
Statistic.
La ei dementa.
Este impregnata genetic.
Cum de m-a ocolit pe mine.
Nefericitul.
Boala aceasta.
Nu stiu.
Daca eram genetic impregnat cu dementa.
Eram acum la fel de fericit ca ei.
Si porneam o hora.
Dar nu am fost atins de boala.
Din nefericire.

***
Asa ca trebuie sa ma supun.
Din nou.
Prostiei.
Taraniei.
Tristei labe.
Sau labei triste.
Oricum.
Dupa nu multa vreme.
Un prostanac mincinos.
Cu acte in regula.
Va trebui sa stinga lumina.
definitiv.
Peste tara lui Laba-Trista.
Cand nu va mai fi ramas nimic de pradat.
Si toti bipezii.
Umbla-vor in patru labe.
Vorbind singuri.
Eu voi fi undeva.
Pe o plaja.
Sorbind un cocktail cu umbreluta.

***
Pregateam aceasta scriere.
Pentru cazul in care.
Ar fi castigat.
Prostanacul.
Dar nu ma pot abtine.
Chiar daca pare.
Ca TB a castigat.
Pentru ca totusi.
Prea multi.
Sunt inca.
Tampiti.
Cand va fi cazul.
Ultimul sa stinga lumina.